Cazurile de infecție cu virusul West Nile apar în timpul sezonului țânțarilor, care începe vara și continuă până în toamnă. Nu există vaccinuri pentru a preveni sau medicamente pentru a trata acest virus.
De la ultimul raport al INSP din 29 august au fost înregistrate 4 noi cazuri cu virusul West Nile. Așadar, până astăzi, în România au fost confirmate un număr de 28 de cazuri de infecţie de la începutul perioadei de supraveghere a acestei afecţiuni (6 iunie) până pe 30 august. De asemenea, potrivit INSP, până acum au fost înregistrate patru decese în urma infecţiei cu virusul West Nile – în judeţele Satu Mare, Ilfov şi Prahova şi încă unul “probabil” în Dolj.
În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecţie cu virus West Nile au avut următoarea distribuţie: Municipiul Bucureşti (7), Bacău (1), Bihor (1), Ilfov (3), Dolj (2), Ialomiţa (1), Iaşi (2), Prahova (1), Sibiu (1), Satu Mare (1), Galaţi (3), Olt (2), Tulcea (2) şi Vaslui (1).
INSP face următoarele recomandări în vederea protejării împotriva infectării cu virusul WestNile:
Evitați expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;
Utilizați substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor;
Utilizați substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței;
Împiedicați pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre);
Asigurați desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei;
Îndepărtați recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.
Simptomele infecției cu virusul West Nile
Cazurile de infecție cu virusul West Nile apar în timpul sezonului țânțarilor, care începe vara și continuă până în toamnă. Nu există vaccinuri pentru a preveni sau medicamente pentru a trata acest virus. Majoritatea persoanelor infectate cu West Nile nu au simptome. Conform CDC, aproximativ 1 din 5 persoane infectate dezvoltă febră cu alte simptome, cum ar fi dureri de cap, dureri de corp, dureri articulare, vărsături, diaree sau erupții cutanate.
Majoritatea persoanelor cu boli febrile din cauza virusului West Nile se recuperează complet, dar oboseala și slăbiciunea pot dura săptămâni sau luni.
Forma gravă a bolii este rară, dar poate fi fatală
Aproximativ 1 din 150 de persoane infectate dezvoltă o boală gravă care afectează sistemul nervos central, cum ar fi encefalita (inflamația creierului) sau meningita (inflamația membranelor care înconjoară creierul și măduva spinării).
Simptomele bolii severe includ febră mare, dureri de cap, rigiditate a gâtului, stupoare, dezorientare, comă, tremor, convulsii, slăbiciune musculară, pierderea vederii, amorțeală și paralizie.
Boala severă poate apărea la persoanele de orice vârstă; cu toate acestea, persoanele cu vârsta peste 60 de ani sunt expuse unui risc mai mare de a se îmbolnăvi grave dacă sunt infectate (1 din 50 de persoane). Persoanele cu anumite afecțiuni medicale, cum ar fi cancerul, diabetul, hipertensiunea arterială, bolile de rinichi și persoanele care au primit transplant de organe, sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare.
Recuperarea după o boală gravă poate dura câteva săptămâni sau luni. Unele efecte asupra sistemului nervos central pot fi permanente.
Aproximativ 1 din 10 persoane care dezvoltă o boală gravă care afectează sistemul nervos central moare.
Source link