Connect with us

Sanatate

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat de pionierii vaccinurilor cu ARN mesager

Tudor Calinescu

Published

on

Premiul Nobel pentru Medicină a fost câștigat de pionierii vaccinurilor cu ARN mesager


Cercetătorii Katalin Kariko şi Drew Weissman sunt laureații din acest an al premiului Nobel pentru Medicină.
Katalin Kariko (Ungaria) şi Drew Weissman (SUA) au fost recompensaţi pentru ”descoperirile lor despre modificările bazei de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 ”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Descoperirile făcute de cei doi laureaţi ai premiului Nobel pentru medicină din 2023 au avut o importanţă crucială pentru dezvoltarea unor vaccinuri cu ARN mesager eficiente împotriva COVID-19 în timpul pandemiei care s-a declanşat la începutul anului 2020, potrivit comunicatului de presă publicat de Comitetul Nobel și preluat de Agerpres.

Prin descoperirile lor revoluţionare, care au schimbat fundamental înţelegerea noastră despre felul în care ARN-ul mesager interacţionează cu sistemul imunitar, laureaţii din acest an au contribuit la dezvoltarea într-un ritm fără precedent a unor vaccinuri în timpul uneia dintre cele mai mari ameninţări pentru sănătatea umană din timpurile moderne.

Atunci când virusul SARS-CoV-2 a apărut la sfârşitul anului 2019 şi s-a răspândit cu rapiditate în toate zonele lumii, puţini credeau că vaccinuri eficiente puteau fi dezvoltate în timp util pentru a ajuta la reducerea poverii tot mai mari pe care această boală o avea asupra sănătăţii globale. Cu toate acestea, mai multe vaccinuri au fost autorizate într-un timp record, iar primele două seruri care au fost aprobate şi care s-au dovedit a fi şi cele mai eficiente au fost produse pe baza noii tehnologii ARN mesager.

Conceptul utilizării ARN-ului mesager în vaccinare şi în furnizarea in vivo a unor proteine terapeutice a fost propus pentru prima dată în urmă cu peste 30 de ani, însă mai multe obstacole trebuiau să fie depăşite pentru a-l transforma într-o realitate clinică. Primele experimente au demonstrat că transcrierea in vitro a ARN-ului mesager stimulează reacţii inflamatorii nedorite şi o producţie ineficientă de proteine în celule şi ţesuturi.

Un punct de cotitură a constat în descoperirea făcută de Katalin Karko şi Drew Weissman, care au demonstrat că ARN-ul produs cu baze modificate eludează recunoaşterea imunitară înnăscută şi îmbunătăţeşte expresia proteinelor. Aceste descoperiri, în combinaţie cu dezvoltarea unor sisteme eficiente pentru furnizarea de ARN mesager in vivo, stabilizarea antigenului Spike al SARS-CoV-2 şi investiţiile fără egal făcute de industria farmaceutică şi de guverne, au dus la autorizarea a două vaccinuri cu ARN mesager şi cu o rată mare de succes împotriva COVID-19 la sfârşitul anului 2020.

Descoperirea făcută de Katalin Kariko şi Drew Weissman a avut o importanţă critică pentru ca platforma de vaccinuri cu ARN mesager să devină adecvată pentru utilizare clinică într-un moment în care exista cea mai mare nevoie posibilă pentru aşa ceva, făcând din ea o contribuţie extraordinară la dezvoltarea medicinei şi deschizând calea către viitoare aplicaţii ale tehnologiei cu ARN mesager.

Katalin Kariko s-a născut în 1955 în oraşul Szolnok din Ungaria. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Szeged în 1982 şi a făcut studii post-doctorale la Academia Ungară de Ştiinţe din Szeged până în 1985. A coordonat apoi cercetări post-doctorale în Statele Unite, la Temple University din Philadelphia şi University of Health Science din Bethesda. În 1989, a devenit profesor-asistent la Universitatea Philadelphia, unde a rămas până în 2013. Apoi, a fost numită în funcţiile de vicepreşedinte şi vicepreşedinte-senior la BioNTech RNA Pharmaceuticals. Din 2021, este profesoară la Universitatea din Szeged şi profesor-asistent la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania.

Drew Weissman s-a născut în 1959 în oraşul Lexington din statul american Massachusetts. A obţinut diploma de doctor la Universitatea Boston în 1987. Şi-a făcut pregătirea în studii clinice la Beth Israel Deaconess Medical Center din cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Harvard şi a realizat cercetări post-doctorale la National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite. În 1997, Drew Weissman a înfiinţat un grup de cercetare la Perelman School of Medicine din cadrul Universităţii Pennsylvania. El este profesor în cercetări asupra vaccinurilor şi directorul Penn Institute for RNA Innovations.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Sanatate

Un român schimbă istoria neuroștiinței la Stanford: Sergiu Pașca, pionier în modelarea creierului uman

Alex Campian

Published

on

Pașca, cercetător român la Universitatea Stanford, pionier în modelarea creierului uman

Sergiu Pașca, cercetător român de renume internațional, face istorie în domeniul științelor comportamentale la Universitatea Stanford din SUA. Născut pe 30 ianuarie 1982, la Aiud, absolvent al UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Pașca a devenit unul dintre cei mai respectați neurologi și profesori în domeniul bolilor neuropsihiatrice.

Stabilit în Statele Unite din 2009, a reușit la doar 31 de ani să își fondeze propriul laborator – Pasca Lab – la prestigioasa Universitate Stanford. Din 2014, conduce un grup de cercetare care explorează mecanismele celulare și moleculare ale tulburărilor neuropsihiatrice, inclusiv autismul.

De-a lungul carierei, a primit peste 20 de premii și distincții internaționale, fiind inclus în topul celor mai importante 10 realizări științifice mondiale din 2022, conform revistei The Week. În 2024, i-au fost acordate două dintre cele mai prestigioase distincții din domeniu: Schaller Award in Translational Neuroscience și ISSCR Momentum Award.

Tehnologia care aduce creierul uman în laborator

Pașca este pionierul unei tehnologii revoluționare care permite recrearea țesutului cerebral uman și a circuitelor neuronale în laborator. Folosind organoide și „asembloizi” – structuri complexe care imită funcțiile creierului – cercetătorul oferă oamenilor de știință acces fără precedent la procesele de dezvoltare cerebrală.

Metodele sale sunt folosite deja în peste 350 de laboratoare din lume, iar cercetările sale au deschis noi perspective pentru tratarea bolilor psihiatrice, a durerilor cronice și a unor afecțiuni neurologice grave.

De la primul pacient cu autism la studii clinice revoluționare

Motivat de întâlnirea, în timpul studenției, cu un copil diagnosticat cu autism, Pașca și-a dedicat cariera înțelegerii biologiei creierului uman. După aproape 15 ani de cercetare, a ajuns la etapa în care modelele cerebrale dezvoltate în laborator pot susține studii clinice reale.

În prezent, coordonează primul studiu clinic din lume pentru o tulburare psihiatrică – sindromul Timothy – realizat exclusiv pe modele cerebrale derivate din celule stem umane. Acest demers ar putea deveni cheia în descifrarea mecanismelor altor afecțiuni psihiatrice complexe.

„Ne aflăm într-un moment de cotitură. Tehnologiile pe care le dezvoltăm la Stanford sunt transformatoare și pot rescrie viitorul tratamentelor în psihiatrie”, spune Pașca.

Laboratorul Pasca Lab de la Stanford unde se dezvoltă modele cerebrale umane

Un lider academic de prestigiu

Pe lângă activitatea de cercetare, Sergiu Pașca este profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină „Kenneth T. Norris Jr.” din cadrul Universității Stanford. Este director al Programului de organogeneză cerebrală „Bonnie Uytengsu and Family” și membru al unor centre de cercetare de elită, inclusiv Stanford Bio-X și Institutul de Neuroștiințe Wu Tsai.

De asemenea, este consilier onorific al ministrului educației din România, Daniel David, și un promotor activ al cooperării științifice internaționale.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

mobilizare

Clujul se unește pentru Răzvan, băiețelul de 4 ani care are nevoie de o minune ca să trăiască o copilărie normală

Alex Campian

Published

on

Răzvan Cristea, băiețelul de 4 ani diagnosticat cu Sindromul Mowat-Wilson, are nevoie de ajutor pentru tratament

Are doar 4 ani, dar viața lui Răzvan Cristea este o luptă continuă. Nu merge, nu vorbește, nu se joacă, nu râde ca ceilalți copii. În locul parcului și al grădiniței, copilăria lui se desfășoară între saloane de spital, centre de terapie și drumuri obositoare către medici specialiști.

Diagnosticul? Unul devastator: Sindromul Mowat-Wilson, o boală genetică rară, care îi afectează grav dezvoltarea. Este o boală care nu iartă și care pune la încercare nu doar trupul firav al lui Răzvan, ci și inima unei mame care nu renunță.


🔬 O speranță dincolo de granițe: tratamentul revoluționar din Mexic

O rază de speranță vine de la mii de kilometri distanță: în Mexic, o tehnologie inovatoare numită Cytotron ar putea stimula regenerarea neuronală. Este poate singura șansă pentru Răzvan de a face primii pași, de a rosti primul cuvânt, de a trăi o viață cât mai apropiată de normal.

Costul acestei speranțe este însă uriaș: peste 55.000 de euro pentru tratament, transport, cazare. O sumă imposibilă pentru părinții lui Răzvan, dar o sumă accesibilă dacă ne unim.


👩‍👦 O mamă care nu renunță. Un copil care are nevoie de noi.

În prezent, Răzvan urmează o terapie de stimulare auditivă cerebrală în Belgia. Mama lui, Andreea, luptă neobosit. Nu cere minuni. Cere doar o șansă pentru copilul ei. O clipă de normalitate. Un „mamă” spus din inimă. Un pas, o privire, un zâmbet.


💌 Cum îl poți ajuta chiar acum pe Răzvan:

📲 Trimite un SMS cu textul RAZVAN la 8827 – donezi 2 euro. Poți trimite oricâte vrei.
🌐 Donează online: www.impreunapentrububu.ro/doneaza
🏢 Reprezinți o companie sau poți sprijini altfel? Scrie la: contact@impreunapentrububu.ro


🧩 Poți fi piesa lipsă din povestea lui

Este una dintre acele povești în care nu poți rămâne indiferent. Răzvan poate fi copilul oricăruia dintre noi. Și are nevoie urgentă de ajutor. Dacă astăzi alegi să trimiți un mesaj, să donezi sau să distribui, s-ar putea ca într-o zi să-l vezi mergând, vorbind, râzând. Și să știi că ai fost parte din această minune.

Nu-l lăsa singur în această luptă. Răzvan nu mai poate aștepta.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Sanatate

Cluj inaugurează primul spital construit din fonduri PNRR: Centrul Regional de Patologie Neurovasculară și Neurochirurgie

Alex Campian

Published

on

Exteriorul Centrului Regional de Patologie Neurovasculară și Neurochirurgie Cluj, construit din fonduri PNRR

Clujul se pregătește să inaugureze la sfârșitul acestui an primul spital construit integral prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este vorba despre Centrul Regional de Boli Cerebrovasculare și Neurochirurgie, situat pe strada Louis Pasteur, care va deveni un reper important în tratamentul afecțiunilor neurovasculare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că acest centru, alături de Spitalul Județean de Urgență din Bistrița-Năsăud, vor fi date în folosință înainte de finalul anului 2025. Alte spitale din programul PNRR vor fi inaugurate în 2026, în perioada august-octombrie.

Detalii despre investiție și facilități

Proiectul a început în 2019 și a parcurs toate etapele necesare, inclusiv obținerea avizelor și autorizațiilor. Investiția totală se ridică la peste 230 milioane lei, iar lucrările sunt aproape de finalizare.

Clădirea include reabilitarea fostei Clinici de Medicina Muncii și construirea unui corp nou. Centrul va dispune de:

  • 6 săli de operații modulare cu tehnologii avansate (neuronavigație, neurofiziologie, radiologie mobilă C-arm, intervenții endoscopice)

  • Secția de Neurochirurgie cu 79 de paturi, inclusiv compartiment de neurochirurgie pediatrică

  • Secția ATI cu 26 de paturi, terapie intensivă neurovasculară și pediatrică

  • Centru de primire urgențe cu echipamente CT, RMN, angiografie multiplanară

  • Sală hibrid multifuncțională pentru tratamente endovasculare complexe

  • Laboratoare, săli de consultații, kinetoterapie, amfiteatru pentru educație medicală, spații pentru pacienți

Acest centru va permite tratamentul avansat al afecțiunilor cerebrovasculare, incluzând accidente vasculare cerebrale ischemice, anevrisme intracraniene și malformații vasculare.

Ministerul Sănătății: priorități și provocări

Alexandru Rogobete a subliniat că unele întârzieri în execuția proiectelor au fost cauzate de birocrație, dar a dat asigurări că fondurile PNRR pentru spitale nu vor fi pierdute. Constructorii au mărit echipele și au prelungit programul de lucru pentru a accelera finalizarea.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom