Connect with us

Social

Baronul de Vaslui, Dumitru Buzatu, denunțat la DNA de un om de afaceri din Cluj. În mașină avea peste un milion de lei – FOTO

Stefan Petre

Published

on

Baronul de Vaslui, Dumitru Buzatu, denunțat la DNA de un om de afaceri din Cluj. În mașină avea peste un milion de lei - FOTO

Baronul de Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost denunțat la DNA de un om de afaceri din Cluj și apoi reținut de procurori în flagrant pentru 24 de ore, sub acuzațiile de luare de mită și trafic de influență.Procurorii spun că mita a fost cerută de la Emil Savin, cunoscut în zona Moldovei drept Farmazon și regele asfaltului, asociat cu un clujean. Aceștia au câștigat un contract de reabilitare și modernizare a unor drumului strategic Bârlad-Laza-Codaeşti. Farmazon l-a denunțat pe Buzatu la DNA și i-a solicitat asociatului său clujean să îl susțină pentru flagrantul organizat de procurori vineri seara.
În cursul anului 2021, în condițiile în care lucrările erau finalizate în proporție de 80%, între reprezentantul societății comerciale respective (martor în cauză) și inculpatul Buzatu Dumitru, președintele Consiliul județean Vaslui, ar fi apărut neînțelegeri referitoare la plata facturilor (cc. 3.000.000 euro) și implicit la cuantumul mitei care trebuia remisă acestuia din urmă.Procurorii susțin că, în acest context, Consiliul județean Vaslui a încheiat un contract cu o societate comercială (al cărui obiect de activitate este realizarea de activități de inginerie şi consultanță tehnică) administrată de inculpat pentru a efectua o expertiză tehnică a lucrărilor executate.După întocmirea raportului de expertiză (în care erau trecute date care nu corespundeau realității din teren), în data de 22.06.2022 respectiv în perioada 07-15.02.2023, expertul ar fi pretins de la omul de afaceri suma de suma de 714.000 mii de lei în scopul formulării unor concluzii contrare propriei expertizei efectuate în baza contractului încheiat cu Consiliul județean Vaslui și implicit de „a favoriza” societatea martorului (în sensul de a i se achita în totalitate facturile în valoare de cca. 3.000.000 euro, care i se cuveneau ca urmare a executării întocmai a lucrărilor conform caietului de sarcini).De asemenea, pentru suma de bani pretinsă, expertul i-ar mai promis omului de afaceri că va interveni pe lângă factorii decidenți din cadrul Consiliului județean Vaslui și că-i va determina pe aceștia să achite facturile emise de societatea omului de afaceri pentru lucrările executate.În contextul menționat mai sus, expertul a primit în datele de 02.03.2023 și 27.04.2023 suma totală de 714.000 de lei.După remiterea sumei de mai sus, inculpatul ar fi înaintat Consiliului județean Vaslui documentația tehnică privind adaptarea concluziilor expertizei tehnice pentru lucrările efectuate de către societatea martorului care a fost primită și acceptată de către factorii decidenți din cadrul instituției publice, printre care și inculpatul Buzatu Dumitru.La data de 24 septembrie 2023, inculpatul urmează să fie prezentat Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.Emil Savin, cunoscut în zona Moldovei drept Farmazon și regele asfaltului, controlează, prin fiicele sale, firma Soragmin și unul dintre loialii lui Dumitru Buzatu. Cei doi buni amici s-au certat rău de o vreme, după care Buzatu a pus gând rău contractului câștigat de Farmazon. Societatea Soragmin, administrată de fiicele lui Emil Savin ”Farmazon”, a câștigat licitația pentu proiectul numit „drumul strategic Bârlad-Laza-Codaeşti”. E vorba de o șosea de 83 de kilometri care străbate județul pe latura de vest.Emil Savin, cel omni cunoscut în zona Moldovei drept Farmazon. El a fost șofer al șefului de CAP de la Murgeni, imediat după revoluția din 1989, apoi a intrat în afaceri.  Sorgamin și o firmă din Transilvania intră în conflict cu Buzatu, iar de acolo se ajunge ca omul de afaceri vasluian să decidă rezilierea contractului din cauza datoriilor uriașe pe care CJ Vaslui le avea la societate: aproape 4 milioane de euro.”Buzatu motiva că lucrările sunt proaste. A dispus o expertiză, iar un expert agreat de el, a motivat că lucrarea nu e conformă. Savin a cerut o contraexpertiză, iar Buzatu l-a obligat să o facă cu același expert care inițial a stabilit că lucrarea nu este conformă. 700.000 de lei a fost prețul plătit de Savin expertului agreat de Buzatu pentru ca, la contraexpertiză, să susțină că, de fapt, lucrarea este conformă”, au explicat sursele Libertății. După efectuarea contraexpertizei, Consiliul Județean Vaslui a deblocat o parte din plăți către societatea controlată de Savin. Pentru deblocarea restului de sumă, Buzatu i-ar fi cerut omului de afaceri mita de 1,25 de milioane de lei. A fost momentul în care, Emil Savin, ar fi decis să nu mai renunțe presiunilor și să îl denunțe la DNA.Farmazon l-a invitat pe șeful CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, la pescuit la ferma lui piscicolă, iar acesta a venit la pescuit împreună cu băiatul său, Tudor, cu șefa de cabinet, Ana Obreja, și cu directorul DGASPC Vaslui, Dragoș Cazacu. ”Farmazon e cel care a pus banii în portbagaj. Buzatu a primit banii, iar apoi a fost oprit de DNA”, a explicat un apropiat al omului de afaceri, pentru Libertatea

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite