Connect with us

Social

Fostul șef al Poliției Cluj, Mircea Rus, a câștigat o luptă cu DNA Cluj! Procurorii nu aveau dreptul să îl ancheteze pentru abuz în serviciu

Stefan Petre

Published

on

Fostul șef al Poliției Cluj, Mircea Rus, a câștigat o luptă cu DNA Cluj! Procurorii nu aveau dreptul să îl ancheteze pentru abuz în serviciu

Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj le-au dat peste nas procurorilor de la DNA Cluj, în dosarul în care fostul șef al Poliției Cluj, comisarul șef Mircea Rus, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Magistrații au anulat probele administrate de procurorii DNA și au retrimis dosarul pe masa anchetatorilor, pentru a fi sesizat parchetul competent. 
”Admite cererile şi excepţiile formulate de inculpatul R.M.I. cu privire la legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din 29.03.2023, din dosarul nr. 91/P/2020 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. În temeiul art. alin. 1 şi 2 rap. la art. 281 alin. 1 lit. b/1 Cod de Procedură Penală: Constată nulitatea absolută a ordonanţei de schimbare a încadrării juridice şi efectuare în continuare a urmăririi penale din 11.03.2022, numai în ce priveşte dispoziţia de efectuare în continuare a urmăririi penale faţă de suspectul R M I, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prev. de art. 297 alin. 1 Cod Penal (fapta din 28.07.2018). Constată nulitatea absolută a tuturor actelor procesuale şi procedurale întocmite ulterior ordonanţei de schimbare a încadrării juridice din 11.03.2022, numai cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu”, se arată în soluția Curții de Apel Cluj.Judecătorii au trimis dosarul înapoi la Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, ”în vederea sesizării organelor de urmărire penală competente, cu privire la pretinsa săvârşire a infracţiunii de abuz în serviciu de către numitul RMI”.Mircea Rus a fost reținut alături de alți polițiști din fruntea IPJ ClujDNA Cluj a reținut în octombrie 2022 patru polițiști în acest dosar de abuz în serviciu.RUS MIRCEA – ION, comisar șef de poliție, la data faptei, Șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, GRAUR DANIEL – SORIN, comisar șef de poliție, adjunct al Șefului Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, BOB IOANA-PAULA, comisar șef de poliție, șefă a Serviciului Resurse Umane din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, cercetată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, MARTON ELEK, comisar șef de poliție, Șef al Poliției Municipiului Dej cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de: – abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, – instigare la fals intelectual, – purtare abuzivă, – complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: 1. În perioada mai – iunie 2021, suspectul Rus Mircea Ion, în calitatea menționată mai sus, ar fi dispus cu încălcarea prevederilor legale (art. 27 indice 16 din Legea 360/2002) împuternicirea suspectului Marton Elek la conducerea Poliției Municipiului Dej, pentru a treia oară consecutiv, în scopul obținerii de către acesta din urmă a unui folos atât patrimonial constând în drepturile salariale aferente funcției pentru care a fost împuternicit cât și nepatrimonial constând în numirea sa într-o funcție de conducere. În demersul său, suspectul Rus Mircea Ion ar fi beneficiat și de ajutorul celorlalte persoane cercetate în prezenta cauză, care au realizat acte specifice procedurilor de mutare și de împuternicire în funcție, cunoscând caracterul nelegal al acestora. 2. În intervalul iunie – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitate de șef al Poliției Municipiului Dej, i-ar fi solicitat telefonic în repetate rânduri ofițerului de serviciu din subordine, să-l ponteze în registrul de ore suplimentare, în zilele de sâmbătă și duminică, cu motivația că ar fi fost planificat de serviciu „din partea conducerii”, în condițiile în care acesta nu s-a prezentat la locul de muncă. Consecințele acestor demersuri ar fi fost întocmirea în fals a unor înscrisuri oficiale privind efectuarea orelor de muncă suplimentară de către lucrătorii de poliție urmată de obținerea de către suspectul Marton Elek a unor beneficii necuvenite (plata drepturilor salariale sau oferirea zilelor libere de compensare pentru orele suplimentare lucrate). 3. În intervalul august 2020 – septembrie 2022, suspectul Marton Elek, în calitatea menționată mai sus, în repetate rânduri, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a adresat expresii jignitoare lucrătorilor de poliție din cadrul Poliției Municipiului Dej și din cadrul Secției Rurală de Poliție Dej.DNA nu mai poate cerceta cazurile de abuz în serviciu, a stabilit în 2021 Înalta Curte de Casație și JustițieÎCCJ a decis că procurorii DNA nu mai pot cerceta infracțiunea de abuz în serviciu dacă ancheta nu vizează persoane cu calităţi speciale sau dacă paguba este mai mică de 200.000 de euro.Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Procurorul general.Acest prag de 200.000 de euro a fost un subiect intens dezbătut în spaţiul public în ultimii ani. Mai multe proiecte legislative controversate au încercat să îl impună.”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei calitate nu determină incidenţa dispoziţiilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, este de competenţa parchetului nespecializat, iar nu a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.Dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002, referitoare la valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, nu sunt incidente în cazul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal.Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală”, se arată în minuta deciziei ÎCCJ.Cam o treime din dosarele gestionate de DNA sunt pe abuz în serviciu.PG Gabriela Scutea a cerut ÎCCJ să decidă că dosarele de abuz în serviciu să revină parchetelor ordinare dacă paguba este de 200.000 euro sau mai mică, iar niciunul dintre cercetați nu are calitate care să atragă automat competența DNA: “Examenul jurisprudenței actuale existente în materie evidențiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.”, afirma Gabriela Scutea în luna septembrie.Pentru a înțelege mai exact ce diferențiază cele două orientări jurisprudențiale, trebuie să vedem ce prevăd exact articolele din lege care au fost interpretate. Acestea pot fi consultate pe siteul luju.ro.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite