Connect with us

Social

Patroana unui bar de pe Universității cere de la Boc și Tișe ”ajutoare financiare” pentru a trece de această perioadă dificilă

Stefan Petre

Published

on

Patroana unui bar de pe Universității cere de la Boc și Tișe ”ajutoare financiare” pentru a trece de această perioadă dificilă

Márkos Tünde, patroana unui cunoscut local de pe strada Universității, cere ajutor financiar din partea celor care conduc municipiul și județul Cluj, pentru a putea face față problemelor cauzate de lucrările interminabile la strada Universității. ”Stimate Alin Tișe, Președinte al Consiliului Județean Cluj,
Stimate Emil Boc, Primar al Municipiului Cluj-Napoca,Stimate Vákár István, Vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj,Eu, Márkos Tünde, un întreprinzător implicat în binele societății noastre și în succesul afacerii mele localizate în centrul Clujului, vă scriu această scrisoare într-o perioadă de mare neliniște. În calitate de proprietar al unei afaceri cu tradiţie, pe strada Universității, am simțit, alături de ceilalți comercianți, greutatea a doi ani de pandemie, urmată de lupta cu inflația și creșterea bruscă a costurilor de întreținere, chirie, materii prime și lucrările extinse de reabilitare a străzilor, care durează de mai mult de un an. Într-un proiect de construcție prelungit și înghesuit, nicio afacere nu poate înflori, iar existența noastră este amenințată.Admit că acordurile cu constructorul însărcinat cu reabilitarea străzilor din centrul orașului au fost încheiate în conformitate cu legea și procedurile legale și nu am niciun motiv să le contest.Micile întreprinderi din centrul Clujului, inclusiv a mea, formează nucleul comunității noastre și se confruntă acum cu o amenințare de proporții.Susținerea acestor afaceri nu este doar o obligație economică, ci și un indicator al angajamentului vostru față de comunitatea noastră și dinamismul centrului orașului. Aceste afaceri nu sunt doar locuri de muncă, ci și piloni ai culturii și tradiției locale.Sper că veți lua în serios această problemă urgentă și veți identifica soluții legale și realizabile pentru a ajuta micile afaceri în aceste momente dificile. Vă rog să acționați rapid în această situație și să luați în considerare opțiuni care pot include asistență financiară, beneficii fiscale sau alte măsuri care pot ajuta micile afaceri să supraviețuiască în această perioadă complexă.Vă solicit să acordați acestei cereri atenția pe care o merită și să acționați decisiv pentru a permite micilor afaceri să reziste și să continue să contribuie la creșterea și prosperitatea comunității noastre.Cu respect,Márkos Tünde”, se arată în petiția publică.”Cu o pasiune neîntreruptă am păstrat acest local în funcțiune pentru o perioadă de 27 de ani, nu doar pentru beneficiul meu personal, ci și pentru a servi comunității noastre micuțe”, a mai spus Markos Tunde.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite