Pădurea Hoia – Baciu este în topul mondial al zonelor în care s-au semnalat fenomene paranormale, fiind inclusă în topul celor mai ”înspăimântătoare” locuri din Europa, În topul din 2013, au mai fost incluse Osuarul Sedlec (Kutna Hora, Cehia), Oraşul Morţilor (Osetia de Nord, Rusia), Catacombele Capucinilor (Palermo, Italia) sau Dealul Crucilor (Šiauliai, Lituania). 
Un clujean a relatat experiența prin care a trecut în faimoasa pădure, vizitată an de an de mii de turiști din afara României, pasionați de paranormal. ”Eu ador astfel de fenomene paranormale, pentru că și ele fac parte din universul acesta, am fost în 2020 la pădurea Hoia Baciu,singur, de curiozitate,să văd, sau să aud, sau să simt chestii ciudate.Am intrat în pădure pe la vreo 18:30 și culmea, după o oră am vrut să ies din pădure, am pierdut cărarea, nu mă mai puteam orienta, am auzit tot felul de crengi care se rupeau, deja începeam să-mi zic rugăciuni să ies de acolo, abia la ora 23 am reușit să ajung la un drum de tractor, fără un papuc în picior că s’a rupt în așa hal de eram șchiop de un picior până acasă”, a relatat Nicolae.Topul celor mai ”înspăimântătoare” locuri din Europa, realizat în 2013 de cotidianul britanic The Guardian, recomandă cititorilor să viziteze pădurea de lângă Cluj şi nu Castelul Bran.”Turiştii amatori de destinaţii horror se îngrămădesc la Castelul Bran, dar fabrica de bani cu tema Dracula este de fapt mai mult un kitsch decât ceva care să îşi dea fiori reci. Pentru o emoţie autentică, mergeţi în Pădurea Hoia-Baciu, din al doilea cel mai populat oraş al României, Cluj-Napoca (Wizzair zboară direct acolo, de la Luton). Într-o ţară plină de păduri înspăimântătoare, această poiană de rău augur este subiectul a numeroase poveşti de groază, cu stafii şi apariţii de OZN-uri făcând parte din folclorul care o înconjoară, toate acestea dându-i o atmosferă de tip Blair Witch”, scrie The Guardian.”Brusc, în­cepuse să vadă Clujul cel vechi, de acum mai bine de 50 de ani”Adrian Pătruț,  preşedintele Societății Române de Parapsihologie, profesor de chimie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit într-un interviu despre misterele ascunse de Pădurea Hoia – Baciu și de fenomenele paranormale de acolo. Adrian Pătruţ a acordat un interviu și a făcut dezvăluiri senzaționale, greu de crezut pentru oamenii de rând.”Ceva cu totul aparte mi s-a în­tâmplat în 2000, în preajma Paştelui. Mă dusesem atunci la pădure cu un cercetător originar din Cluj, care trăieşte în Germania. Deodată, am observat că din vârfurile a mii şi mii de copaci curgea ceva. Era o sevă, un lichid… Parcă era un izvor ce curgea de pe copaci, de la 10-15-20 de metri şi se aduna la rădăcinile lor. Am rămas încremenit. Pădurea Hoia-Baciu e cunoscută pentru vegetaţia ei foarte, foarte uscată, aşa că era ceva neobişnuit ce văzusem noi acolo. A doua zi, când ne-am întors, nu mai era nici urmă din seva aceea abundentă ce curgea de pe miile de copaci. Pământul uscat o absorbise cu totul.Mai există o altă întâmplare tulburătoare la care am asistat, şi pe care n-am povestit-o nimănui până acum. S-a petrecut după 1989 şi în ea a fost implicată o studentă de la Cluj. Eram cu toţii la liziera pădurii, la doar 50 de metri de oraş, pe coasta dinspre sud, care dă spre Someşul Mic şi de unde se vede tot oraşul, în­tr-o deschidere panoramică frumoasă şi mare. Şi atunci, ceva i s-a întâmplat fetei… Am văzut-o cum a stat tă­cută şi pierdută ca într-o transă, vreme de o oră. Şi când s-a trezit, ne-a povestit ceva straniu. Brusc, în­cepuse să vadă Clujul cel vechi, de acum mai bine de 50 de ani. Nu numai că-l văzuse, dar chiar se plim­base o oră întreagă (ora aceea a ei de transă!) prin Clujul fără blocuri. Mersese pe străzile şi pe bulevardele lui, aşa cum se înfăţişau ele şi înainte, şi în timpul răz­bo­iului. O vreme, am ascultat-o toţi, unii mai încrezători, alţii mai sceptici, după care ne-am dus la autobuz. Sfâr­şitul poveştii a fost stupefiant. Când să plătească, fata a găsit în buzunar o monedă de argint de 100 de lei, cu chipul Regelui Mihai. Apărută de niciunde! Era do­vada că ea fusese cu adevărat, o oră, în trecut. Călătorise, nu avusese o simplă retrocogniţie. E ceva greu de gândit, încă”, povesteşte profesorul Adrian Pătruţ.”Altă întâmplare aparte am trăit-o în 1975. Fusesem să fotografiez nişte ruine, erau chiar în centrul pădurii. Era prin ianuarie şi am făcut câteva sute de fotografii lângă ruinele alea, cu un grup foarte mare de prieteni. După vreo două săptămâni, m-am întors să caut locul acela, pentru că-mi plăcuse, mă simţisem bine acolo. Dar ruinele nu mai erau acolo, nici ţipenie, ca şi când n-ar fi fost!… Şi nici nu le-a mai văzut după aia nimeni, nicicând! Iar după câţiva ani, şi imaginile lor au dispărut, s-au volatilizat pur şi simplu din fotografiile mele”, a mai spus profesorul clujean.Fenomenele din pădurea Hoia – Baciu sunt greu de demonstrat, dar locul rămâne un obiectiv turistic important al Clujului.

Source link