Connect with us

Social

Un clujean a relatat trăirea paranormală, din pădurea Hoia – Baciu: ”Nu mă mai puteam orienta! Spuneam rugăciuni să ies de acolo”

Stefan Petre

Published

on

Un clujean a relatat trăirea paranormală, din pădurea Hoia - Baciu: ”Nu mă mai puteam orienta! Spuneam rugăciuni să ies de acolo”

Pădurea Hoia – Baciu este în topul mondial al zonelor în care s-au semnalat fenomene paranormale, fiind inclusă în topul celor mai ”înspăimântătoare” locuri din Europa, În topul din 2013, au mai fost incluse Osuarul Sedlec (Kutna Hora, Cehia), Oraşul Morţilor (Osetia de Nord, Rusia), Catacombele Capucinilor (Palermo, Italia) sau Dealul Crucilor (Šiauliai, Lituania). 
Un clujean a relatat experiența prin care a trecut în faimoasa pădure, vizitată an de an de mii de turiști din afara României, pasionați de paranormal. ”Eu ador astfel de fenomene paranormale, pentru că și ele fac parte din universul acesta, am fost în 2020 la pădurea Hoia Baciu,singur, de curiozitate,să văd, sau să aud, sau să simt chestii ciudate.Am intrat în pădure pe la vreo 18:30 și culmea, după o oră am vrut să ies din pădure, am pierdut cărarea, nu mă mai puteam orienta, am auzit tot felul de crengi care se rupeau, deja începeam să-mi zic rugăciuni să ies de acolo, abia la ora 23 am reușit să ajung la un drum de tractor, fără un papuc în picior că s’a rupt în așa hal de eram șchiop de un picior până acasă”, a relatat Nicolae.Topul celor mai ”înspăimântătoare” locuri din Europa, realizat în 2013 de cotidianul britanic The Guardian, recomandă cititorilor să viziteze pădurea de lângă Cluj şi nu Castelul Bran.”Turiştii amatori de destinaţii horror se îngrămădesc la Castelul Bran, dar fabrica de bani cu tema Dracula este de fapt mai mult un kitsch decât ceva care să îşi dea fiori reci. Pentru o emoţie autentică, mergeţi în Pădurea Hoia-Baciu, din al doilea cel mai populat oraş al României, Cluj-Napoca (Wizzair zboară direct acolo, de la Luton). Într-o ţară plină de păduri înspăimântătoare, această poiană de rău augur este subiectul a numeroase poveşti de groază, cu stafii şi apariţii de OZN-uri făcând parte din folclorul care o înconjoară, toate acestea dându-i o atmosferă de tip Blair Witch”, scrie The Guardian.”Brusc, în­cepuse să vadă Clujul cel vechi, de acum mai bine de 50 de ani”Adrian Pătruț,  preşedintele Societății Române de Parapsihologie, profesor de chimie la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, a vorbit într-un interviu despre misterele ascunse de Pădurea Hoia – Baciu și de fenomenele paranormale de acolo. Adrian Pătruţ a acordat un interviu și a făcut dezvăluiri senzaționale, greu de crezut pentru oamenii de rând.”Ceva cu totul aparte mi s-a în­tâmplat în 2000, în preajma Paştelui. Mă dusesem atunci la pădure cu un cercetător originar din Cluj, care trăieşte în Germania. Deodată, am observat că din vârfurile a mii şi mii de copaci curgea ceva. Era o sevă, un lichid… Parcă era un izvor ce curgea de pe copaci, de la 10-15-20 de metri şi se aduna la rădăcinile lor. Am rămas încremenit. Pădurea Hoia-Baciu e cunoscută pentru vegetaţia ei foarte, foarte uscată, aşa că era ceva neobişnuit ce văzusem noi acolo. A doua zi, când ne-am întors, nu mai era nici urmă din seva aceea abundentă ce curgea de pe miile de copaci. Pământul uscat o absorbise cu totul.Mai există o altă întâmplare tulburătoare la care am asistat, şi pe care n-am povestit-o nimănui până acum. S-a petrecut după 1989 şi în ea a fost implicată o studentă de la Cluj. Eram cu toţii la liziera pădurii, la doar 50 de metri de oraş, pe coasta dinspre sud, care dă spre Someşul Mic şi de unde se vede tot oraşul, în­tr-o deschidere panoramică frumoasă şi mare. Şi atunci, ceva i s-a întâmplat fetei… Am văzut-o cum a stat tă­cută şi pierdută ca într-o transă, vreme de o oră. Şi când s-a trezit, ne-a povestit ceva straniu. Brusc, în­cepuse să vadă Clujul cel vechi, de acum mai bine de 50 de ani. Nu numai că-l văzuse, dar chiar se plim­base o oră întreagă (ora aceea a ei de transă!) prin Clujul fără blocuri. Mersese pe străzile şi pe bulevardele lui, aşa cum se înfăţişau ele şi înainte, şi în timpul răz­bo­iului. O vreme, am ascultat-o toţi, unii mai încrezători, alţii mai sceptici, după care ne-am dus la autobuz. Sfâr­şitul poveştii a fost stupefiant. Când să plătească, fata a găsit în buzunar o monedă de argint de 100 de lei, cu chipul Regelui Mihai. Apărută de niciunde! Era do­vada că ea fusese cu adevărat, o oră, în trecut. Călătorise, nu avusese o simplă retrocogniţie. E ceva greu de gândit, încă”, povesteşte profesorul Adrian Pătruţ.”Altă întâmplare aparte am trăit-o în 1975. Fusesem să fotografiez nişte ruine, erau chiar în centrul pădurii. Era prin ianuarie şi am făcut câteva sute de fotografii lângă ruinele alea, cu un grup foarte mare de prieteni. După vreo două săptămâni, m-am întors să caut locul acela, pentru că-mi plăcuse, mă simţisem bine acolo. Dar ruinele nu mai erau acolo, nici ţipenie, ca şi când n-ar fi fost!… Şi nici nu le-a mai văzut după aia nimeni, nicicând! Iar după câţiva ani, şi imaginile lor au dispărut, s-au volatilizat pur şi simplu din fotografiile mele”, a mai spus profesorul clujean.Fenomenele din pădurea Hoia – Baciu sunt greu de demonstrat, dar locul rămâne un obiectiv turistic important al Clujului.

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite