Connect with us

Sport

34 de ani de la Revoluția din 1989 – Sergiu MIșcoiu: „Nu am avut o reformă reală a clasei politice”

Stefan Petre

Published

on

34 de ani de la Revoluția din 1989  Foto: Radu Mureșan

Actualitate

La 34 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, țara noastră a făcut progrese, dar este loc de mult mai bine. Cel mai probabil, reformele ar fi trebuit să înceapă cu reînnoirea clasei politice, care, din păcate, a rămas, în esență, aceeași, atrag atenția specialiștii.

34 de ani de la Revoluția din 1989 Foto: Radu Mureșan

 Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, atrage atenția asupra  avantajelor, dar și asupra minusurilor cu care ne-am ales în ultimii 34 de ani.  „La 34 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, România este o țară foarte schimbată față de ceea ce aveam atunci. Să nu uităm că am avut una din experiențele cele mai triste ale comunismului totalitar, o experiență care s-a tradus în ani 1980 prin multiple privațiuni, sărăcie, lipsa produselor de bază, lipsa  eletricității, de exemplu, să nu uităm, a fost  o epocă destul de tristă și de neagră din istoria României, care a durat aproape un deceniu. Întreaga epocă comunistă a reprezentat pentru România învoluție pe toate planurile.
La 34 de ani de la Revoluție, cu toate păcatele pe toate planurile, tranziția românească a asigurat totuși etapa actuală, în care suntem. România este o țară membră în UE, în NATO, este o țară care are garanții de  securitate și protecție internațională, cele mai bune care pot fi oferite, în cea mai importantă organizație de apărare colectivă care este NATO. Este parte a Uniunii Europene, spațiul cel mai integrat la nivelul planetei cu eforturi mari de redistribuire și redresare colectivă a statelor membre. Cu alte cuvinte, la 34 de ani, nu merg toate așa cum ar trebui să meargă însă suntem totuși într-o conjunctură care este cea mai favorabilă, cea mai fastă conjunctură din istoria României de până acum. Acest lucru ar trebui să ne dea anumite speranțe și mai ales să ne facă să ne gândim de două ori atunci când am dori să sacrificăm ușor pe altarul naționalismului, șovinismului, populismului de orice fel această bunăstare pe care am reușit să o acumulăm”, spune Mișcoiu.
Avem multe de recuperatÎn opinia sa, rămân, totuși, multe  lucruri de de făcut. 
„Rămân însă multe de făcut. Dacă avem o situație macroecconomică stabilă, avem o criză demografică majoră și probleme legate de vitalitatea națională colectivă. În mod cert, dacă avem o tranziție către un sistem instituțional stabil și fără violențe cel puțin în ultimii 24 de ani – dacă punem în paranteze perioada marcată de mineriade – totuși avem o clasă politică ce, din păcate, nu s-a reformat, este moștenitoarea directă a clasei politice conducătoare din regimul comunist. Chiar dacă nu sunt toți care activează acum moștenitori direcți, ai clasei politice respective – sunt de fapt, produsele acelei tranziții din anii 90, când oligarhii colective au acaparat puterea politică și economică și și-au transmis puterea prin frați, nepoți și așa mai departe. Dacă facem o genealogie, ajungem la concluzia rapidă că avem de fapt o reproducere în mare parte mai ales în structurile superioare de decizie, a unei filiații care provine din anii 1990 și care la rândul său, este moștenită din timpul regimului comunist”, a completat Sergiu Mișcoiu.Prezentul putea fi evitatEl mai subliniază că prezentul, în țara noastră, ar fi putut arăta altfel. 
„(…) Putea fi altfel, pentru că în mai multe țări din Europa Centrală și de Est, dar și în alte părți au avut loc dislocări succesive ale clasei politice preexistente, prin unde de șoc, deci o reînnoire a clasei politice prin tabula rasa care s-a făcut în mai multe contexte electorale. În România, clasa politică a fost și este extrem de conservatoare, a reușit să-și păstreze privilegiile și nu am avut de fapt niciodată un partid sau o structură de opozție cu o compoziție politică formată din lideri noi intrați în politică și având relații mai puțin pronunțate cu establishmentul politic preexistent, care să ajungă la putere și să domine. Am avut tentative sporadice de reînnoire prin diverse partide, dar evident că toate aceste partide ajung să fie ele însele acaparate de elemente ale clasei politice preexistente.
Observăm asta inclusiv la USR care se dorea marele partid reformator și care  acum se află într-o alianță cu alte două partide, ambele provenite din vechea clasă politică și dirijată de vechea clasă politică – Forța Dreptei al lui Orban și PMP. Băsescu”, a mai afirmat Sergiu Miscoiu.
Practic, nu a existat o revoluție sociologică a clasei politice până acum, a completat el: „Ce am văzut a fost doar la suprafață, adică tineri care au urcat și de cele mai multe ori au fost doborâți de diverse mecanisme ale sistemului, și mulți dintre ei au sfârșit prin a se plia condițiilor preexistente și a face parte din cercurile de putere și influență deja bine încetățenite. De aceea nu am avut o reformă reală a clasei politice.Suntem în urmă, suntem în decalaj pe acest plan, este clar, iar calitatea resursei umane în general mai ales a resursei umane din clasa politică este unul dintre pietrele de moară pe care România trebuie să le tragă. Dacă pe alte planuri am reușit să ne schimbăm, și mai ales am produs către export o mare parte din talentele și inteligența acestei națiuni, din păcate, în zona aceasta a resursei umane în clasa politică și adminstrativă, pariul nu prea ne-a ieșit până acum și nu prea sunt semne că ne va putea ieși în următorii ani”. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
 

Source link

Facebook Comments Box

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Doliu la CFR Cluj: Ce i s-a întâmplat lui Dan Petrescu?

Cosmin Ardelean

Published

on

Doliu în familia CFR Cluj: Mama lui Dan Petrescu s-a stins din viață

Familia CFR Cluj este în doliu după pierderea unui membru important. Mama antrenorului Dan Petrescu a încetat din viață, lăsând un gol imens în inimile celor care au cunoscut-o și iubit-o.

„Familia CFR a pierdut astăzi un membru important. Un membru care nu a încetat niciodată să ne fie alături, chiar și de la distanță, iubind din suflet culorile alb și vișiniu. Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente, către antrenorul nostru, Dan Petrescu, care trece prin clipe grele după pierderea mamei sale”, a transmis clubul CFR Cluj printr-un comunicat oficial.

Întreaga comunitate CFR Cluj, jucători, antrenori și suporteri, își exprimă condoleanțele și susținerea față de Dan Petrescu în aceste momente dificile. „Întreaga noastră familie îi este alături și îi dorește multă putere! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să o odihnească în pace”, se arată în comunicat.

Mama lui Dan Petrescu a fost o susținătoare ferventă a echipei, chiar și dincolo de distanță, iar devotamentul ei față de club va fi mereu amintit.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite