Actualitate

Supermarket-ul Profi din complexul comercial Mercur a fost închis temporar de angajații Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor, din cauza produselor neconforme și a spațiilor insalubre de depozitare a mărfii.

Profi Mercur, închis de Protecția Consumatorilor. FOTO: Captură foto – Google Maps

  Magazinul Profi a fost ânchis marți după-masă de Protecția Consumatorilor.  Sursele monitorulcj.ro arată că activitatea magazinului a fost oprită temporar de Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord-Vest, după ce au fost constatate mai multe nereguli, inclusiv condiții de depozitare insalubre și produse neconforme. Clujenii au arătat, pe rețelele de socializare, că supermarketul este închis de marți după-masă. Magazinul are, în mod normal, program de funcționare non-stop.Internauții se plâng că magazinul este unul dintre puținele supermarketuri din zonă, însă sunt de acord că măsurile dispuse de Protecția Consumatorului erau necesare. „Îmi pare rău, pentru că era accesibil, pentru cei care ies târziu de la muncă și nu au alte alternative în zonă, însă magazinul în sine lăsa mult de dorit. Cu câteva excepții, în fața cărora îmi dau jos pălăria, angajații erau total dezinteresați, magazinul dezorganizat, am găsit de multe ori produse expirate sau stricate… Era timpul pentru o restructurare”, arată o clujeancă în comentariile la o postare de pe Facebook.„Foarte bine! Că era mare nesimțire acolo, totală dezorganizare, ca la balamuc”, spune alt clujean. „Lipseau multe produse, lipsea personal, cozi interminabile la casele de marcat… Bătaie de joc!”, mai arată un clujean.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Actualitate

Avocații din Cluj protestează, miercuri, în cadrul unei campanii desfășurate la nivel național, prin întreruperea activității, pentru a semnala problemele cu care se confruntă avocatura. Doar cazurile urgente vor fi soluționate.

Avocații clujeni întrerup activitatea, miercuri, în semn de protest/Foto: Depositphotos.com

  Miercuri, 4 octombrie, avocații din cadrul Baroului Cluj își suspendă activitatea, potrivit unei hotărâri adoptate luna trecută.  Acțiunea acestora se înscrie în cadrul campaniei „O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”.„În cadrul campaniei Uniunii naționale a barourilor din România – O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există, în data de 4 octombrie 2023, se sistează activitatea de asistare/reprezentare în fața instanțelor, cu excepția cauzelor cu caracter urgent ”, se arată în Hotărârea nr. 141/21.09 2023 a Baroului Cluj. 
Decizia Baroului Cluj de suspendare a activități, în data de 4 octombrie 2023, acțiune din cadrul campaniei „O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”/Foto: baroul-cluj.roRevendicările avocațilorBaroul București a recomandat avocaților să-și suspende activitatea miercuri, timp de 24 de ore, în cadrul campaniei „O zi fără avocați! Ziua în care justiția nu există”, inițiată de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), care reclamă o serie de disfuncționalități în sistem.Probleme semnalate de avocați: Termenele îndelungate acordate de instanțe, durata exagerată a etapei scrise a procesului, soluționarea îngreunată a majorității dosarelor datorată în principal numărului redus de judecători. Intervalul de circa 6 luni între momentul la care se inițiază un anumit demers juridic și primul termen de judecată generează nemulțumirea vădită a clienților și diminuează încrederea justițiabililor în justiție.Prelungirea nejustificată a procedurii de regularizare a cererilor de chemare în judecată, care deși a fost reglementată în ideea accelerării soluționării acestora, are un efect contrar datorită manierei defectuoase în care se aplică. Amânarea repetată a pronunțării soluțiilor în dosare (neurmată, în materie civilă, de comunicarea hotărârii motivate) peste termenul prevăzut de Codul de procedură civilă, iar comunicarea hotărârii motivate depășește frecvent durata de 6 luni;Preschimbarea termenelor de judecată pentru dosarele aflate pe rol, ajungându-se la un decalaj de peste 6 luni de zile față de termenele inițial stabilite.Valoarea excesivă a taxelor judiciare de timbru în unele situații ( în special procesele de partaj), care în multe situații împiedică sau descurajează părțile să inițieze demersurile judiciare.Durata foarte mare a perioadei de derulare a urmăririi penale.Fixarea primului termen pentru dosarele nou înregistrate la un interval foarte mare de timp față de data înregistrării cererii.CITEȘTE ȘI: 
Baroul Cluj cere Guvernului să nu aprobe măsurile fiscale și amenință cu protest: „Pot aduce perturbări în apărarea drepturilor şi libertăţilor”Inexistența unei aplicări unitare a procedurii de normare a activității, ceea ce lipsește de previzibilitate actul de justiție.Neindicarea unui reper temporal până la care urmează a fi realizată analiza CSM, deși prin Hotărârea CSM nr.2040/13 iulie 2023 se arată că normarea muncii la 40 dosare/lună reprezintă o măsură temporară, până la efectuarea unei analize referitoare la volumul optim de activitate al judecătorilor.Ineficiența practică a legislației ajutorului public judiciar, aceasta nefiind corelată cu realitățile economice din prezent. Actualul sistem nu permite justițiabililor care au nevoie de asistență juridică să acceadă la aceasta.Pentru remedierea acestor probleme, avocaţii propun o serie de soluţii. Astfel, potrivit acestora, multe din „deficienţele actuale ale sistemului judiciar pot fi remediate pe baza unei conlucrări instituţionale oneste între toţi cei implicaţi în înfăptuirea justiţiei”, se arată în memoriul transmis de UNBR Guvernului, dar și Ministerului Justiţiei și instituțiilor de specialitate precum CSM și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)Citiți monitorulcj.ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.com

CITEȘTE ȘI:

Source link

Actualitate

Crește nivelul taxelor pentru jocurile de noroc și apar interdicții în sălile de jocuri. Guvernul a publicat proiectul de ordonanță de urgență care reglementează activitatea în domeniul jocurilor de noroc și care urmează să fie adoptat săptămâna aceasta.

Noi reguli pentru jocurile de noroc. FOTO: Pixabay

  Taxele de licenţiere şi de autorizare a organizatorilor de jocuri de noroc din România vor fi majorate, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor. Proiectul prevede că statul poate acorda licențe doar societăților înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană care au înregistrat un sediu permanent în România. Proiectul de orgonanță prevede și noi măsuri pentru prevenirea și combaterea dependenței de jocuri de noroc. Astfel, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) va gestiona o bază de date referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, constituită la nivel național, care va permite consultarea în timp real de către toți operatorii de jocuri de noroc, în vederea asigurării și facilitării implementării prevederilor legale din această materie.Totodată, ONJN va dezvolta o linie de comunicare de tip telverde. Activitățile oficiului vor fi susținute prin majorarea substanțială a contribuției anuale a operatorilor de jocuri de noroc licențiați pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social.
Cresc contribuțiile organizatorilor de jocuri de norocVeniturile proprii ale ONJN se constituie din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați, cu următoarele contribuții anuale:Organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 500.000 euro anual;Persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 15.000 euro anualJocurile la distanță monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;Oganizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi vor avea contribuţii pentru jocurile loto de 200.000 euro anual, pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual, pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual, pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual, pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual, iar pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc. De asemenea, pentru jocurile caracteristice clubului de poker contribuţia va fi de 5.000 euro anual pentru fiecare club, pentru jocurile tip slot-machine se va aplica etapizat după cum urmează:100 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2023, proporţional cu perioada de timp rămasă după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe; 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024;500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul în anului 2025 şi următorii;5.000 euro anual pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc; 500.000 euro anual pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune.70% din veniturile ONJN vor ajunge la bugetul de statVeniturile din contribuțiile organizatorilor jocurilor de noroc licențiați încasate de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc se virează în procent de 70% către bugetul de stat, din conturile de venituri bugetare în care acestea au fost încasate, în termen de 5 zile lucrătoare al lunii următoare încasării, iar procentul de 30% rămas din totalul sumelor încasate este utilizat pentru activitatea finanțată din venituri proprii. Veniturile încasate din aceste contribuții se utilizează pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale activității, respectiv pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc, pentru activitățile și programele de protecție a minorilor sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic, împotriva jocurilor de noroc, prevenirea și tratamentul dependenței de jocuri de noroc, pentru reclamă și publicitate privind prevenirea dependenței de jocuri de noroc și promovarea jocului responsabil, realizarea infrastructurii IT – hardware și software, care va cuprinde baza de date realizată la nivel național în scopul combaterii și prevenției adicției de jocuri de noroc referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, o linie de comunicare de tip telverde.Comercializarea alcoolului, interzisă în sălile de jocuriPentru protejarea jucătorilor, a persoanelor aflate în situații de risc, spune documentul, s-a impus instituirea unei interdicții privind comercializarea alcoolului în sălile de jocuri de noroc.Totodată, în vederea promovării unor norme de conduită profesională bazate pe reguli de etică și integritate se propune instituirea interdicției de participare la jocuri de noroc membrilor Comitetului de supraveghere din cadrul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc.De asemenea, se propune și creșterea nivelului de garanții pe care operatorii de jocuri de noroc trebuie să îl asigure pentru a desfășura această activitate.Prin creșterea taxelor se estimează o influență pozitivă asupra creșterii veniturilor colectate la bugetul de stat de până la 40%. Astfel, pentru restul anului 2023 și anul 2024 se estimează ca veniturile colectate la bugetul de stat să atingă cifra de 583,4 milioane lei.Cresc taxele de licențiere și autorizarePotrivit proiectului, taxele anuale aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc sunt pentru jocurile loto: 200.000 euro, pentru pariurile mutuale: 65.000 euro, pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro, pentru pariurile în contrapartidă: 150.000 euro, iar pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 150.000 euro.De asemenea, proiectul mai prevede taxe pentru jocurile caracteristice clubului de poker de 25.000 euro, pentru jocurile tip slot-machine, de 150.000 euro, pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc – 15.000 euro, iar pentru pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune – 150.000 euro.În proiect se menţionează şi taxele pentru jocurile de noroc la distanţă în funcţie de trei categorii de licenţe.În ceea ce priveşte taxele aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale), acestea sunt pentru jocurile tradiţionale de tip loto: 300.000 euro, pentru pariuri mutuale – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 120.000 euro, pentru pariuri în cotă fixă – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1^1 din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de 200.000 euro, pentru pariuri în contrapartidă – tradiţionale: 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 200.000 euro.Taxele pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor sunt: pentru fiecare masă, în municipiul Bucureşti de 70.000 euro, iar pentru fiecare masă, în alte locaţii decât municipiul Bucureşti – 40.000 euro, pentru clubul de poker, în fiecare locaţie, în municipiul Bucureşti: 82.500 euro, iar în alte locaţii decât municipiul Bucureşti – 38.500 euro. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine, taxa aferentă autorizaţiei de exploatare este de 5.300 euro.Potrivit proiectului, pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc se percepe 7.500 euro pentru fiecare sală, precum şi 5% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională “Imprimeria Naţională” – S.A., care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link