Economie

Proiectul de lege cu noile măsuri fiscale, în formă definitivă, publicat marți dimineață, aduce schimbări substanțiale în privința impozitării muncii, elimină o serie de facilități fiscale și vine cu noi taxe.

Economia României, sub impactul unor măsuri fiscale riscante/Foto: pexels.com

  Proiectul privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost pus în dezbatere de Ministerul Finanțelor și urmează să fie adoptat în Parlament.  Unele dintre cele mai controversate propuneri vizează noi cote de impozitare pentru firmele mici și mijlocii sau scutirea de impozit din IT pentru venituri lunare brute sub 10.000 de lei.Angajații și firmele din România, afectate direct de măsurile Guvernului CiolacuPrintre principalele măsuri fiscale, se regăsesc: -Microîntreprinderile vor plăti impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă au venituri de până în 60.000 euro pe an și impozit de 3% dacă veniturile depășesc acest prag. Impozitul pe profit cu 16% este eliminat dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
-Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei. 
-De asemenea, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.„Se propune eliminarea exceptării de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice pentru veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii, sectorul agricol, sau în industria alimentară şi se încadrează în condiţiile pentru acordarea facilităților”, potrivit proiectului de lege. -Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro și băncile vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri.
-Se aplică impozit suplimentar pentru persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro.
-De asemenea, veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită vor fi taxate suplimentar. Astfel, pentru combaterea evaziunii fiscale, documentul propune interdicţia de a efectua activităţi de producţie, depozitare, transport, comerţ sau prestări de servicii, cu bunuri care nu sunt însoţite de documente de provenienţă, precum şi obligaţia ca aceste activităţi să fie realizate cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. -TVA majorat pentru o serie de produse.TVA de 5% rămâne valabil pentru asemenea produse precum cărțile, ziarele, revistele, muzee și evenimentele culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică.TVA majorat de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă.Pentru produsele cu zahăr adăugat TVA crește de la 9% la 19%.-Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar angajaților cu venituri brute sub 14.000 de lei. Măsuri pentru reducerea aparatului administrativProiectul conţine şi măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituţiilor şi autorităţilor publice. CITEȘTE ȘI: 
Emil Boc, despre tensiunile PNL-PSD: „Avem o ciocnire ideologică. Înainte de a pune taxe noi, haideți să eliminăm risipa și evaziunea fiscală”Printre acestea se numără diminuarea cu cel puţin 25% a funcţiilor de demnitate publică de secretar de stat, consilier de stat/subsecretar de stat/vicepreşedinte şi a funcţiilor de demnitate publică asimilate acestora, desfiinţarea posturilor vacante, desfiinţarea funcţiei de şef birou şi diminuarea ponderii funcţiilor publice de conducere în totalul funcţiilor la nivel ordonator principal de credite de la 12% la 8%.Însă, proiectul de lege nu menționează nici impactul bugetar, nici numărul de angajați care vor fi afectați de concedieri sau comasări.Economia României, sub impactul unor măsuri riscante Măsurile propuse de Guvernul Ciolacu vor fi resimțite în economie în mod concret, atât de angajați, cât și de firme. Cel mai mare impact este adus sectorului privat, timp în care reducerea deficitului bugetar și colectarea impozitelor, dar și restructurarea sectorului bugetar sunt vizate de măsuri „cosmetizate”, fără efect direct. Spre exemplu, la nivel național sunt peste 207.000 de microîntreprinderi care realizează venituri de peste 300.000 lei și care vor fi afectate de plata unui impozit de 3% din venituri. De altfel, Clujul, care este lider după numărul de IMM-uri, va resimți din plin măsurile Guvernului Ciolacu. În 2022 în România erau 1.055.591 de microîntreprinderi, cele mai multe înregistrându-se în județul Cluj (61.814), urmat de Ilfov (52.333), Timiș (48.031), Constanța (41.228) și Brașov (37.437).În plus, domeniul IT, un sector dinamic ce produce 7% din PIB, va fi de asemenea impactat de măsurile fiscale ce vor fi adoptate în Parlament. Reprezentanții administrației locale din Cluj au semnalat în repetate rânduri riscurile aferente unor asemenea măsuri habarniste.  În condițiile măsurilor fiscale promovate de Guvernul Ciolacu și criticate de specialiștii din domeniu, viceprimarul Clujului Dan Tarcea a avertizat că aplicarea acestora ar putea duce la exodul angajaților din sectorul IT, iar microîntrprinderile ar putea fi puse pe butuci.CITEȘTE ȘI: 
Clujul are cele mai multe microîntreprinderi. Peste 61.000 de firme ar putea fi afectate de plata unui impozit de 3% din venituri„Legat de componenta de IT, sunt unul dintre susținătorii reducerii taxelor în acest domeniu. Domeniul IT a ajuns în prezent la 7-7,5% din Produsul intern brut, ceea ce este foarte mult. Este singurul domeniu cu care România poate să se „bată” cu celelalte țări. Este o resursă foarte importantă pentru economia noastră, de viitor și trebuie să avem grijă ca această resursă să nu migreze. Pentru că suntem într-un domeniu extrem de volatil, întrucât un IT-ist poate lucra de oriunde, își face o reședință în Germania sau Letonia, spre exemplu, și atunci ne vom confrunta cu un efect invers în această zonă. Trebuie să avem grijă de acest domeniu, pentru că viitorul va fi clar în această zonă de IT, ceea ce include și inovarea, și digitalizarea, fiind un domeniu extrem de vast. Aici nu aș umbla la această zonă ce a înregistrat o creștere exponențială”, declara recent viceprimarul Clujului Dan Tarcea. După cum arată reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, un alt sector sensibil al economiei, reprezentat de microîntreprinderi, va fi afectat de creșterea impozitului cu 3%, proiect inițiat de Guvernul Ciolacu. „Guvernul ar trebui să-și facă toate calculele necesare astfel încât să nu fie această creștere care va afecta companiile mici și mijlocii, care duc greul economic și sunt primele afectate de orice fluctuație a prețurilor sau crize”, a mai explicat Dan Tarcea.Veniturile obținute prin măsurile fiscale, nesemnificativeRecent, și consilierul BNR Lucian Croitoru a criticat pachetul fiscal pregătit de Guvernul Ciolacu, susținând că acesta pare să protejeze evazioniștii și să impoziteze în mod injust pe cei care desfășoară afaceri oneste.Deși inițial s-a crezut că pachetul fiscal ar putea reprezenta un efort de creștere a veniturilor statului, analiza atentă a veniturilor estimate arată că acestea sunt neglijabile. Astfel, el a ridicat întrebări cu privire la motivația reală a creșterii impozitelor și a impozitării suplimentare a unor bunuri.„În timp ce este clar că problema bugetului în România se află, în mare măsură, pe partea de cheltuieli, privind în special modul în care acestea cresc sau calitatea cheltuielilor etc., măsurile pe care elita conducătoare le propune și care înregistrează multe critici par să fie mai degrabă pe partea de creștere a impozitării. Totuși, când analizezi mai atent ce venituri s-ar obține în mod specific din creșterea anumitor impozite, constați că nu magnitudinea acestora este motivul pentru care se dorește creșterea lor. Când vezi că veniturile pe care le-ar aduce unele măsuri sunt neglijabile, ajungi la întrebările de mai sus referitoare la dezaprobarea, disprețul sau agresivitatea pe care le conțin măsurile fiscale față de afacerile private. (…). Dacă o mare parte dintre oameni consideră că un prim mesaj important, pe care îl formulez nu cu menajamente, ci așa cum apare el firesc în mintea omului, ar fi: „voi ce aveți îndrăzneala de a face afaceri oneste, să știți că suntem aici și avem grijă să nu răzbiți decât atât cât vrem noi! După ce reușiți atât cât vrem noi, vă vom lua foarte mult prin impozite”, atunci am putea spune că percepția referitoare la ceea ce ghidează elita conducătoare în elaborarea lor este/ar putea fi dezaprobarea și, uneori, disprețul sau agresivitatea față de libera întreprindere (…)”, a arătat Lucian Croitoru.Măsurile fiscale ale Guvernului au fost criticate și de Baroul Cluj, care susține că „pot aduce perturbări în apărarea drepturilor şi libertăţilor”.Guvernul estimează că proiectul de lege va avea un impact financiar pozitiv de peste 22,9 miliarde de lei, cumulat, în medie pe următorii cinci ani.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link