Actualitate

România nu a reușit să închidă peste 30 de depozite de deșeuri industriale, iar Curtea Europeană de Justiție ar putea condamna, luna viitoare, statul român în această cauză.

România ar putea fi condamnată de Curtea Europeană de Justiție pentru neecologizarea depozitelor de deșeuri/Foto: pixabay.com

  România era obligată să închidă şi să reabiliteze gropile de gunoi, municipale şi industriale, care nu respectă standardele, până la data de 16 iulie 2009, moment la care existau 109 depozite neconforme de deşeuri. În condițiile în care statul român nu s-a achitat de sarcinile care i-au revenit, țara noastră risă să plătească sancțiuni.  „Pe 14 decembrie, cel mai probabil, Curtea Europeană de Justiţie va condamna statul român într-o cauză legată de neînchiderea, neecologizarea unor depozite de deşeuri. Din lista celor 101 de depozite, în legătură cu care am fost condamnaţi deja în 2018, am reuşit să închidem doar o parte, iar astăzi când discutăm sunt încă 31 astfel de depozite industriale neecologizate. Acestea, din păcate, vor pune România în situaţia în care nu doar să fie condamnată, dar există un risc major să fim condamnaţi cu sancţiuni pecuniare. Adică, în loc să investim banii în şcoli, în grădiniţe, în drumuri şi în alte investiţii de care avem atât de mare nevoie, o să trebuiască să plătim amenzi şi penalităţi”, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres.ro
CITEȘTE ȘI: 
Comisia Europeană a inițiat o procedură de infringement împotriva României în privința gestionării deșeurilorDin cauza progreselor lente, Comisia Europeană (CE) a decis să aducă această problemă în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în luna februarie 2017. Hotărârea CJUE a vizat 68 de gropi de gunoi, dintre care doar 20 au fost închise definitiv până în 2020. De altfel, până în luna ianuarie 2020, cea mai mare parte a lucrărilor necesare pentru închiderea, sigilarea şi regenerarea restului de 48 de gropi de gunoi nu fuseseră încă planificate, aprobate sau iniţiate. De aceea, forul european a decis să trimită României o scrisoare de notificare formală, după decizia CJUE.În luna februarie a anului trecut, România a fost dată din nou în judecată de Comisia Europeană, pentru că nu a închis toate cele 68 de gropi de gunoi neconforme. Colectare pe tipuri de deșeuriDeșeurile se împart în câteva categorii, în funcție de proveniență, consistență și caracterul biodegradabil. Acestea pot fi deșeuri municipale (deșeuri menajere/stradale, deșeuri rezultate din construcții și cele colectate de operatorii de salubritate), industriale (din procesele de fabircație) și medicale (deșeuri periculoase și nepericuloase rezultate din activitatea medicală).  O bună parte dintre deșeurile industriale, precum plasticul, sticla, deșeurile electronice, hârtia/cartonul pot fi reciclate. Eforturi pentru prelucrarea și valorificarea deșeurilor în ClujDin iulie 2019, la nivelul municipiului Cluj-Napoca, selectarea colectivă a deșeurilor, pe patru fracții, a devenit literă de lege prin intermediul unui proiect de hotărâre. Autoritățile au desfășurat un proiect amplu de montare a unor platforme subterane de deșeuri pe fracții în cartierele orașului. Tema educației privind managementul deșeurilor înregistrează totuși lacune în municipiul Cluj-Napoca.Recent, Consiliul Județean Cluj a lansat o licitație pentru realizarea unei instalații ce va putea trata 25 tone de gunoaie pe an, iar deșeurile ar urma să fie valorificate energetic.„Prin Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor s-a stabilit ținta pentru anul 2025 ca min. 15% din cantitatea totală de deșeuri municipale să fie valorificată energetic. În consecință, cerințele minime de operare ale Stației de Sortare și Stației TMB impun valorificarea energetică a minim 15% din cantitatea de deșeuri care intră în aceste stații”, se arată în documentația aferentă licitației lansate de Consiliul Județean.CITEȘTE ȘI: 
Consiliul Județean vrea să valorifice energetic deșeurile din Cluj. Contract de 62 milioane de lei pentru o instalație de dezintegrare a gunoaielor, scos la licitațieDe asemenea, la finalul săptămânii trecute, Consiliul Local a aprobat realizarea unui centru de prelucrare a deșeurilor voluminoase, în zona Pata Rât din Cluj-Napoca.Centrul de colectare selectivă a deșeurilor nu vizează deșeurile menajere, fiind dedicat deșeurilor din construcții, a căror colectare este încă problematică la Cluj. „După ce va fi finalizat în 2024 acest centru, clujenii vor putea aduce deșeurile din construcții, în cantități nelimitate, pentru a fi procesate și concasate în cadrul centrului cu acord voluntar”, a declarat primarul Clujului Emil Boc. De asemenea, o altă categorie de deșeuri, precum cele rezultate din curățarea spațiilor verzi, vor fi procesate prin intermediul unui tocător special ce va asigura prelucrarea acestora. Iar materia rezultată în urma prelucrării deșeurilor din construcții va fi valorificată în lucrările de infrastructură. În cadrul centrului vor fi colectate și alte tipuri de materiale, precum mobilier, canapele și alte deșeuri voluminoase.Sistem de garanție-returnare pentru ambalajeSistemul de garanție-returnare pentru ambalaje neutilizabile intră în vigoare la sfârșitul lunii noiembrie. Clujenii vor putea returna ambalajele la aparatele amplasate în proximitatea piețelor din cartierele orașului.În prezent, în Cluj-Napoca funcționează trei puncte de colectare a ambalajelor – amplasate în Piața agroalimentară Zorilor (1 buc), Piața Flora Mănăștur (1 buc) și Piața Hermes (2 buc), prin care cei care reciclează pet-urile și dozele de aluminiu obțin bilete gratuite pentru transportul public.După intrarea în vigoare a sistemului de garanție-returnare, centrele comerciale vor fi obligate prin lege să amplaseze aparate de reciclare pentru ambalajele neutilizabile, iar consumatorii vor putea obține în schimb suma de 50 de bani/ambalaj. Problema reciclării deșeurilor continuă să reprezinte o provocare pentru administrațiile locale din România. La începutul acestui an a intrat în vigoare legea care înăsprește sancțiunile pentru depozitarea ilegală a deșeurilor și aduce noi obligații pentru municipalități. Legea pentru aprobarea OUG 92/2021 crește semnificativ amenzile pentru aruncarea deșeurilor sau incendierea lor, până la 70.000 de lei, și introduce noi contravenții în legislație. În plus, legea prevede că primăriile trebuie să asigure colectarea separată cel puţin pentru deşeurile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar până la data de 1 ianuarie 2025 şi pentru textile din deşeurile municipale.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link