Social
Un raport al Băncii Mondiale scoate la lumină adevăruri triste despre starea țării noastre: România îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.
Banca Mondială, raport îngrijorător privind România. Foto: Facebook/ Emil Boc
În ultimii 10-15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români, reprezentând aproape 20% din forța de muncă, arată un raport al Băncii Mondiale, citat de HotNews.ro. Acest lucru a condus la o scădere și îmbătrânire a populației țării, dar și a forței de muncă, aducând totodată decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale distorsionate și scăderea productivității reale a muncii.
Întrucât românii care emigrează sunt de obicei tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât populația rămasă, societatea românească îmbătrânește și suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri de creiere din întreaga lume.De asemenea, se înregistrează variații considerabile între regiuni: București-Ilfov înregistrează cea mai mică vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pondere a populației de peste 65 de ani (16,5%) cu mai mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia.
Lipsa de competențe în rândul forței de muncă, o problemăDeficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziție verde și digitală avansează, mai arată raportul organizației internaționale: lipsa de competențe adecvate în rândul forței de muncă era deja principala constrângere pentru firmele din România înainte de pandemie, iar rata locurilor de muncă vacante s-a dublat.Totodată, o mare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie supra-instruite pentru ocupația lor, fie lucrează într-un sector care nu corespunde studiilor făcute, mai arată analiza Băncii Mondiale. În același timp, România înregistrează deficite de forță de muncă atât în ocupațiile cu nivel înalt, cât și în cele cu nivel scăzut de calificare: dezvoltatori și analiști de software și aplicații, medici generaliști și specialiști, ingineri electricieni, tehnicieni în fizică și în științe inginerești, mecanici și reparatori de utilaje, bucătari, șoferi de camionete și de motociclete, lucrători în industria confecțiilor și în alte domenii conexe).
Ultimul loc la competențe digitaleDintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale, iar zonele rurale din România sunt pe penultimul loc.Emigrația continuă să aibă efecte negative: deși România are o proporție relativ mare de absolvenți în domeniul TIC (5,6% din totalul absolvenților în 2020, față de media UE de 3,6%), ponderea specialiștilor TIC în cadrul forței de muncă (2,2%) este inferioară celei din restul UE (3,9%).
Există și „oaze” de competențe digitale, dar adesea acestea par să deservească piețele străine: România este singura țară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză.Lipsa generală a competențelor digitale în rândul populației reprezintă un impediment clar pentru adoptarea pe scară mai largă a serviciilor digitale de către cetățeni și întreprinderi și, de asemenea, poate să încetinească tranziția către locuri de muncă verzi, care necesită niveluri relativ ridicate de competențe.Școala nu reușește să ofere elevilor competențele de care au nevoieSistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara, iar faptul că nu există o conexiune între angajatori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți interesate să acționeze în mod izolat. Ca atare, doar aproximativ 20% din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite.Înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, sistemul de învățământ reușea cu greu să ofere o educație de înaltă calitate tuturor elevilor și studenților, iar țara se confrunta cu o serie de provocări legate de dezvoltarea umană. Atât numărul celor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata analfabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngrijorare.Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
Source link