Connect with us

Sport

Statul român vrea să permită accesul pentru încă 140.000 de muncitori străini, în 2024, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă

Stefan Petre

Published

on

Livrator mîncare/Foto: pexels.com

Economie

Românii continuă să emigreze pentru o viață mai bună, iar statul român suplinește deficitul forței de muncă cu încă 140.000 de imigranți, așteptați să sosească în 2024 din Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Pakistan, Vietnam sau Filipine.

Livrator mîncare/Foto: pexels.com

  Potrivit unui proiect publicat în transparență decizională de ministerul Muncii, statul român își propune pentru al treilea an consecutiv să aducă zeci de mii de muncitori străini pentru a acoperi domeniile de activitate care se confruntă cu cel mai mare deficit de forță de muncă.  Anul trecut, România a permis accesul pe piața muncii pentru 100.000 de imigranți din Asia, Africa, Turcia sau India. Astfel, în anul 2022, Inspectoratul General pentru Imigrări a acordat permise de muncă pentru 100.000 de muncitori străini, cam cât a atras România în perioada 2010 – 2021, adică pe parcursul a 11 ani.  Și pentru 2023, în decembrie anul trecut Guvernul aproba același contingent de 100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă.Pentru 2024, numărul muncitorilor străini așteptați în România a fost majorat cu 40.000, potrivit proiectului de hotărâre publicat în consultare publică de ministerul Muncii.
Unii pleacă, alții vin Anul trecut, au emigrat definitiv aproape 50.000 de români, cel mai mare număr din ultimele trei decenii, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Doar în ultimul deceniu, România a pierdut echivalentul populației unui județ de dimensiuni medii din cauza migrației externe definitive.Nereușind să pregătească și să ofere locuri de muncă propriilor cetățeni, statul român a importat forță de muncă ieftină: 50.000 de români emigrau defintiv anul trecut, iar alți 100.000 de imigranți luau cu asalt piața muncii din țara noastră.  Astfel, într-un răstimp scurt, anumite sectoare de activitate, precum cele de curierat sau food delivery (livratori de mâncare) au fost ocupate în cea mai mare parte de muncitori din Asia și Africa, bucuroși că au ocazia să muncească și câte 13 ore pentru a-ți aduce mâncarea la ușă, pentru a obține un venit de 1.500 de lei pe lună, incomparabil mai mare decât cel obținut în zona din care vin. Potrivit datelor publicate la finalul verii de INS, la 1 ianuarie 2023, populația rezidentă a României a crescut cu 9.100 de persoane faţă de 1 ianuarie 2022, ajungând la 19.051.562 de persoane, situație explicată prin fenomenul de imigrare. Proiect de hotărâre privind stabilirea numărului de cetățeni străini acceptați pe piața muncii din România, în 2024/Foto: Ministerul MunciiDomenii de activitate cu deficit de forță de muncăPotrivit motivării proiectului de hotărâre ce permite accesul pe piața muncii din România, în 2024, pentru încă 140.000 de muncitori străini, anumite domenii de activitate înregistrează un deficit acut de forță de muncă. Date relevante despre piața muncii din România: Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, până la data de 9 octombrie 2023, au fost eliberate 80.375 avize de angajare/detașare, fiind totodată în curs de soluționare un număr de 9.748 de solicitări pentru eliberarea avizelor de angajare/detașare pentru anul în curs.În perioada 1 ianuarie – 9 octombrie 2023, au fost eliberate 35.954 permise de ședere temporară în scopul desfășurării de activități lucrative – angajare/detașare – 35.406, activitate cercetare științifică – 19, înalt calificat – 336, sezonier – 165, ICT (lucrători transferați intracorporații) – 28.Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada ianuarie – august 2023 numărul total de locuri de muncă vacante era de 506.601.Principalele zece domenii de activitate în care s-a înregistrat un număr semnificativ de locuri de muncă vacante, în perioada menţionată mai sus, au fost: lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (64.027), restaurante (28.614), alte activităţi postale şi de curier (26.928), activităţi de contractare, pe baze temporare, a personalului (25.849), activităţi de protecţie şi gardă (17.661), transporturi rutiere de mărfuri (17.155), activităţi ale agenţiilor de plasare a forţei de muncă (12.740), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (11.952), fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule (8.874), fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie (8.720).Domeniile de activitate pentru care se înregistrează cele mai multe locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de către angajatori în anul 2023 sunt:
Lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale 46.652
Alte activități poștale și de curier 24.228
Activități de contractare, pe baze temporare, a personalului 20.746
Restaurante 18.373
Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă 11.375
Transporturi rutiere de mărfuri 11.117
Activități de protecție și gardă 9.941
Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun                                                             5.893                               Lucrări de instalații sanitare, de încalzire și de aer condiționat 4.941
Fabricarea de echipamente electrice și electronice pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule 4.561
Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) 4.302
Activități generale de curățenie a clădirilor 4.257
Lucrări de construcții a drumurilor și autostrăzilor 4.038
Alte transporturi terestre de călători n.c.a. 3.950
Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie 3.793
Hoteluri și alte facilități de cazare similare 3.441Numărul de contracte de muncă nou înregistrate de angajatori români pentru salariați cetățeni ai unor state din afara Uniunii Europene, încheiate în anul 2022 a fost de 96.053, în anul 2021 de 54.292, iar numărul celor încheiate și încetate în anul 2022 a fost de 2.545, iar în anul 2021 de 2.233.Piața muncii din Cluj, tentantă pentru străiniPotrivit datelor furnizate de Serviciul Imigrări Cluj, în perioada 1 ianuarie – 1 Octombrie 2023, polițiștii clujeni au emis 3.414 permise de ședere, dintre care 640 pentru străinii din Sri Lanka, 544 pentru cei din Nepal, 363 pentru străinii din India, 242 pentru cei din Bangladesh, iar diferența pentru străinii din alte țări.Din totalul documentelor emise, 3.344 au fost permise de ședere temporară, iar 70 au fost permise de ședere pe termen lung.CITEȘTE ȘI: 
20.000 de străini la Cluj. Numărul angajaților din alte țări a crescut de peste 10 ori în ultimii 4 aniDe asemenea, potrivit datelor publicate de IGI Cluj, au fost înregistrate 3.234 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă, fiind emise 2.851 de documente pentru lucrătorii permanenți și detașați, iar 324 de cereri au fost respinse.Clujul pare să fie astfel tot mai atractiv pentru cetățenii străini nu doar pentru infrastructura universitară, ci și datorită ofertei de muncă disponibile. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Sport

Clujeanul Alexandru Bologa, desemnat Sportivul Anului la prima Gală a Sportului Paralimpic din România

Alex Campian

Published

on

Judoka clujean Alexandru Bologa, campion mondial în 2025 la judo pentru nevăzători, a fost desemnat Sportivul Anului la prima ediție a Galei Sportului Paralimpic, organizată de Comitetul Național Paralimpic precizeaza ziarulfaclia.ro

Distincția vine după un an de excepție pentru sportivul legitimat la CSM Cluj-Napoca, care și-a confirmat statutul de lider mondial în categoria sa.

„Mă simt foarte fericit, este o onoare pentru mine să câștig acest premiu la prima Gală a Sportului Paralimpic din România. Acest lucru demonstrează faptul că, încet, încet, sportul paralimpic are mai multă vizibilitate. Pe mine mă motivează întotdeauna faptul că îmi doresc să fiu cel mai bun și încerc să fiu cel mai bun, să dau tot ce pot pentru a fi pe cea mai înaltă treaptă a podiumului”, a declarat Bologa.

Sprijin internațional și obiective majore în 2025

Sportivul a subliniat și sprijinul primit din partea președintelui Federației Internaționale de Judo, Marius Vizer, precum și susținerea de la nivel internațional.

Pentru 2025, Alexandru Bologa are obiective clare: Campionatul European și Campionatul Mondial programate în august și septembrie, competiții pentru care se pregătește intens la fiecare antrenament.

Ceilalți laureați ai Galei Sportului Paralimpic

Titlul de Sportiva Anului 2025 a fost câștigat de Gabriela Constantin (para tenis de masă).

La categoriile non-paralimpice au fost premiați:

  • Adriana Tofan – Sportiva anului (para climbing)

  • Cosmin Candoi – Sportivul anului (para climbing)

Titlul de Sportivul Special Olympics al anului i-a revenit schiorului Casian Munteanu.

Premiul „Speranța paralimpică” a fost acordat lui Darius Dumitru (para înot), iar distincția pentru întreaga carieră și excelență a fost înmânată Paula Cristea.

Clubul și echipa anului

Titlul de Clubul Anului 2025 a fost câștigat de CSM Cluj-Napoca, unde activează și Antrenorul Anului, Tamas Gergely, cel care îl pregătește pe Alexandru Bologa.

Premiul pentru Echipa Anului în sportul paralimpic din România a fost adjudecat de echipa națională de fotbal pentru nevăzători.

Prezență internațională la gală

La eveniment au participat numeroase oficialități din sportul mondial, printre care:

  • Andrew Parsons, președintele Comitetului Paralimpic Internațional;

  • Ilgar Rahimov, președintele IBSA;

  • Laszlo Szabo, președintele Comitetului Paralimpic Maghiar;

  • Rufat Hajili, director executiv IBSA.

Prima ediție a Galei Sportului Paralimpic marchează un moment important pentru creșterea vizibilității și recunoașterii performanței sportivilor paralimpici din România.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sport

Dacia scrie istorie la Dakar 2026: victorie absolută cu Nasser al-Attiyah în cea mai dură cursă din lume

Alex Campian

Published

on

Dacia intră definitiv în istoria motorsportului mondial după ce a câștigat Raliul Dakar 2026, cea mai prestigioasă și exigentă competiție de rally-raid de pe glob. Victoria a fost obținută de pilotul qatarez Nasser al-Attiyah, la volanul unui model Dacia Sandrider, marcând prima victorie absolută a constructorului român în Dakar, conform rfi.fr

Este un rezultat cu atât mai impresionant cu cât Dacia se află abia la a doua participare în competiție. În doar doi ani, proiectul sportiv al mărcii a trecut de la debut la triumf, demonstrând performanța tehnică, fiabilitatea și competitivitatea platformei dezvoltate pentru condiții extreme.

Pentru Nasser al-Attiyah, succesul din 2026 reprezintă a șasea victorie din carieră la Raliul Dakar, însă este prima obținută alături de Dacia, un moment de referință atât pentru pilot, cât și pentru constructor. Copilotul său, belgianul Fabian Lurquin, bifează la rândul său primul triumf la Dakar.

Performanța Dacia nu s-a limitat doar la victoria finală. Un alt moment important a fost clasarea pe locul patru a legendarului Sébastien Loeb, aflat la a zecea participare în Dakar, tot la volanul unui Sandrider. De asemenea, un al treilea echipaj Dacia a încheiat competiția pe locul șapte, confirmând consistența și potențialul întregului program sportiv.

În clasamentul general, Nasser al-Attiyah a dominat cursa, reușind să își devanseze adversarii cu aproape zece minute. Locurile doi și trei au fost ocupate de piloții Ford, Nani Roma și Mattias Ekström, într-o ediție extrem de disputată.

Dakar 2026 s-a desfășurat pe parcursul a 13 zile, pe un traseu de aproape 8.000 de kilometri prin deșertul Arabiei Saudite, unde fiabilitatea și strategia sunt decisive. În acest context, victoria Dacia capătă o greutate simbolică majoră: un constructor român reușește să se impună în cea mai dură competiție auto din lume, transformând Dakar 2026 într-un reper istoric pentru brand și pentru motorsportul european.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sport

Meci istoric pentru U-BT: clujenii au întâlnit Partizan Belgrad în Sala Polivalentă

Alex Campian

Published

on

Potrivit Radio Cluj, baschetbaliștii de la U-BT Cluj-Napoca au disputat aseară cel mai important meci din istoria clubului, întâlnind Partizan Belgrad în ultima etapă a turului Ligii Adriatice. Partida s-a jucat de la ora 20:30, în Sala Polivalentă, într-o atmosferă impresionantă.

Antrenorul Mihai Silvășan a transmis înaintea confruntării că își dorește ca echipa sa să ofere o replică solidă, iar publicul a răspuns într-un mod entuziast. Biletele online s-au epuizat în mai puțin de 24 de ore, iar ultimele 300 de tichete puse în vânzare în ziua meciului au fost cumpărate imediat.

Întâlnirea a fost una cu adevărat specială: prima dispută directă dintre U-BT și Partizan Belgrad, dar și prima ocazie în care formația clujeană a jucat pe teren propriu, într-un meci oficial, împotriva unei echipe ce evoluează în Euroligă. Sala Polivalentă a fost arhiplină, iar atmosfera a pus în valoare comunitatea de suporteri a clubului.

Scorul a fost: [85-92]

Foto / sursă: Ovidiu Tebu, Facebook U-BT Cluj-Napoca.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era