Caii liberi de pe malul Someșului, în cartierul Grigorescu din Cluj-Napoca, au devenit subiectul unei dezbateri aprinse între localnici.
Totul a pornit după ce un cetățean a sesizat Primăria cu privire la prezența cailor care pasc nestingheriți pe malul râului, în apropierea blocurilor de lux:
„Vreau să fac această sesizare pentru că lumea se plimbă cu animalele de companie pe malul Someșului și nu mi se pare în regulă ca atâția cai să fie lăsați liberi. În plus, fac mizerie și nu strânge nimeni după ei!”, a transmis clujeanul nemulțumit.
Subiectul a luat amploare în mediul online, după ce o imagine cu caii – surprinși printre blocuri moderne și mașini de lux – a devenit virală. Autorul fotografiei, acuzat de unii că ar fi folosit inteligența artificială, a negat acest lucru și a ironizat situația:
„Nici la sate nu mai pasc animalele lângă case. La noi, în Cluj, au ieșit căluții la păscut pe mal, între blocuri scumpe și printre mașini de lux. Calitatea vieții la 3000€/mp.”
Postarea a împărțit internauții în două tabere.
Unii au fost încântați de apariția cailor:
„Ce frumoși sunt!”, a scris un utilizator. „Chiar sunt foarte bine îngrijiți”, a completat altul.
Un comentator a glumit: „Probabil au venit și ei să vadă lebedele”, făcând referire la păsările de pe Someș care au devenit recent o atracție locală.
Pe de altă parte, alții au văzut în această apariție o metodă ecologică de întreținere a spațiilor verzi:
„În multe orașe europene se folosesc capre, oi, cai sau alpaca pentru tuns iarba. E mult mai plăcut decât utilajele zgomotoase.”
Un alt comentator a conchis cu umor: „Mai bine bălegar și cai decât motocoasă și zgomot.”
Unii clujeni chiar au identificat sursa cailor:
„Sunt de la nea Costică, din spate la Cora, lângă ștrand.”
„Au scăpat de la nenea Costel, tot din zona aceea. Sunt acolo de ani de zile”, a adăugat altcineva.
Pe fondul reacțiilor ironice, admirative sau critice, un comentariu a rezumat perfect starea de spirit generală:
„Clujul a implementat primul horse-sharing din lume. Mai eco decât mașinile electrice.”
Întâmplarea reflectă tensiunea dintre imaginea unui oraș modern, cu prețuri imobiliare ridicate, și realitățile urbane neașteptate. Fie că sunt văzuți ca simbol al haosului administrativ sau ca o pată de culoare pitorească, „căluții de pe mal” rămân o apariție care stârnește întrebări despre ce înseamnă, cu adevărat, calitatea vieții la 3000 de euro pe metru pătrat.