Momente dramatice s-au produs vineri după-amiază la Gherla, unde doi copii foarte mici au căzut în apele Someșului Mic, în timp ce se dădeau pe un derdeluș improvizat pe malul râului, potrivit gherlainfo.ro

Incidentul a avut loc în jurul orei 15:00. Cei doi minori, în vârstă de 4 și 5 ani, au alunecat pe zăpadă direct în râu. Un al treilea copil, de 9 ani, a asistat neputincios la întreaga scenă și a fugit imediat să ceară ajutor oamenilor din zonă.

Un adolescent de 17 ani a intervenit rapid și, riscându-și viața, a reușit să-l scoată din apă pe copilul de 5 ani. Acesta a fost preluat de echipajele medicale și transportat de urgență la spital pentru îngrijiri și investigații medicale.

Din păcate, copilul de 4 ani a fost dat dispărut. La fața locului au intervenit încă de vineri echipaje ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj, scafandri și polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, fiind demarate căutări ample pe cursul râului și pe maluri.

Autoritățile au făcut apel la calm și la cooperarea localnicilor, în timp ce întreaga comunitate din Gherla a rămas în stare de șoc, sperând într-un deznodământ favorabil.

UPDATE: Căutările continuă în condiții extreme. Barcă cu sonar adusă de la Dej

Operațiunile de căutare a copilului dispărut au fost reluate duminică, fiind a treia zi de la producerea tragediei. De vineri, rudele copilului, apropiații și vecinii s-au aflat aproape permanent pe malul Someșului Mic, unii dintre ei rămânând până seara târziu și parcurgând zona de-a lungul râului, în speranța unui semn.

Duminică, ancheta poliției a continuat, iar la fața locului au revenit echipaje ale ISU Cluj, SMURD, Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Gherla și ale Inspectoratului de Poliție Județean Cluj.

Doi scafandri au efectuat noi scufundări, în condiții extrem de dificile: apă foarte rece, curenți puternici, vizibilitate redusă, banchize de gheață pe maluri și numeroase sloiuri aduse din amonte.

Echipajele au parcurs cursul râului pe ambele maluri, pe o distanță de aproximativ 1,5 kilometri. Căutările s-au concentrat atât în zona cotului format de Someș, cât și în perimetrul unde copilul a fost văzut ultima dată.

Scafandrii au verificat inclusiv sub gheața formată pe margini, acolo unde trupul ar fi putut rămâne agățat de rădăcini, crengi sau bolovani.

La amiază, la operațiuni s-a alăturat și o barcă pneumatică venită de la Dej, cu doi pescari amatori care dispuneau de un sonar. Impresionați de cele întâmplate, aceștia au dorit să sprijine căutările. Aparatul a indicat mai multe obiecte aflate sub apă, care s-au dovedit ulterior a fi resturi, precum un scaun de autoturism sau un cărucior de copii.

Zona a fost survolată și cu o dronă, în toate cele trei zile de la dispariție, de la diferite altitudini, în încercarea de a identifica eventuale indicii.

Căutările vor continua atât timp cât există speranța că trupul copilului s-ar putea afla în zonă. În cazuri similare din anii anteriori, victimele au fost descoperite la distanțe și după intervale diferite de timp:
– în 2013, un băiat de 5 ani a fost găsit după patru săptămâni, la aproximativ un kilometru de locul căderii;
– în 2021, un adolescent de 15 ani a fost găsit a doua zi, la mică distanță de locul incidentului;
– în 2024, un bărbat de 68 de ani a fost descoperit după două zile, la circa 1,5 kilometri de locul tragediei.

Începând de duminică, vremea a intrat într-un proces de încălzire, iar pentru zilele următoare sunt prognozate temperaturi mai ridicate și ploi. Specialiștii avertizează că topirea zăpezilor și creșterea nivelului apei ar putea îngreuna și mai mult operațiunile de căutare.

România se află în fața unei posibile transformări istorice a infrastructurii feroviare, odată cu planurile de dezvoltare a unei rețele de trenuri de mare viteză care să acopere aproape 800 km și să conecteze principalele regiuni ale țării. Proiectul, estimat la aproximativ 15 miliarde euro, prevede modernizarea unor secțiuni existente și construirea de linii noi, permițând viteze de până la 250 km/h, și marcând un pas major către conectivitatea europeană și competitivitatea transportului feroviar din România conform clujcapitala.ro

Studiul de oportunitate analizat de Profit.ro propune un scenariu hibrid, cu modernizări pentru viteze de 160–200 km/h și linii noi pentru viteze de 200–250 km/h. Traversările montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, vor utiliza atât trasee convenționale, cât și secțiuni de mare viteză, inclusiv tunelul Predeal, aflat deja în proceduri de autorizare și proiectare.

Coridorul de mare viteză

Traseul propus vizează legătura Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria, pe o lungime totală de 781,9 km, cu un cost mediu de circa 19 milioane euro/km. Implementarea va fi etapizată, pentru a prioritiza sectoarele cu impact major:

• Faza 1: București–Câmpina (linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h, inclusiv modernizare Câmpina–Brașov pentru 200 km/h).

• Faza 2: Brașov–Cluj-Napoca via Târgu Mureș (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 3: Cluj-Napoca–Oradea via Zalău (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 4: București–Constanța (modernizare 200 km/h București–Fetești și linie nouă dublă Fetești–Constanța, 250 km/h).

Etapele de implementare

Proiectul va fi realizat printr-un proces gradual, după bune practici europene:

1. Studiu de prefezabilitate – identificarea coridorului optim și evaluarea alternativelor.

2. Studiu de fezabilitate – detalierea soluțiilor tehnice, estimarea costurilor și analiza impactului de mediu.

3. Proiectare tehnică – elaborarea documentației de execuție și a sistemelor de control.

4. Execuție etapizată – realizarea tronsoanelor prioritare, precum Predeal–Brașov și Brașov–Cluj.

5. Testare și punere în funcțiune – certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua europeană TEN-T.

Finanțare și perspective

Pentru asigurarea continuității, proiectul necesită fonduri dedicate multianual post-2027, care ar putea proveni din bugetul național, fonduri europene sau parteneriate public-privat, în special pe tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Un tren de mare viteză care să lege Cluj-Napoca de marile orașe ale României ar reprezenta o revoluție pe șine, scurtând considerabil timpul de călătorie și oferind pasagerilor un standard european de mobilitate, în linie cu obiectivele Uniunii Europene privind transportul rapid și durabil.