Un tânăr de 18 ani din Florești a fost surprins de radar circulând cu 123 km/h într-o zonă unde limita legală era de 50 km/h, pe raza municipiului Câmpia Turzii. Incidentul s-a petrecut la doar o lună după ce și-a obținut permisul de conducere, potrivit informațiilor publicate de cluj24.ro.

Depășirea a fost de 73 km/h peste limita admisă în localitate, o abatere considerată gravă de legislația rutieră. Aparatul radar a înregistrat clar viteza autoturismului, iar imaginea surprinsă arată valoarea de 123 km/h afișată pe dispozitiv.

Pentru fapta sa, tânărul a fost sancționat cu o amendă de 1.822,5 lei. În plus, polițiștii au dispus suspendarea dreptului de a conduce pentru o perioadă de 120 de zile, măsura urmând să intre în vigoare începând de sâmbătă.

Reprezentanții IPJ Cluj atrag atenția că primele luni de condus sunt esențiale pentru formarea unui comportament preventiv. Lipsa experienței combinată cu viteza excesivă poate avea consecințe dramatice, mai ales în localități unde traficul este intens și riscul de accidente este crescut.

sursa info: cluj24.ro

O viitoare doctoriță din Cluj vorbește deschis despre blocajele din sistemul medical românesc și despre lipsa reală de oportunități pentru tinerii absolvenți scrie stiridecluj.ro

Alexia P., studentă în anul 5 la Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, spune că generația ei intră într-o competiție dură, în care șansele de a obține un post stabil sunt extrem de reduse. Aproximativ 6.000 de absolvenți vor susține anul viitor examenul de rezidențiat, însă doar în jur de 500 de poziții oferă și un contract de muncă pe termen lung.

Diferența este esențială: majoritatea celor admiși primesc doar un „loc” pe durata rezidențiatului, fără garanția unui post la final. În marile orașe universitare, susține ea, posturile efective sunt aproape inexistente.

„Sistemul te obișnuiește din primul an cu ideea că nu e loc pentru toți”

Studenții sunt pregătiți psihologic încă din anul I pentru posibilitatea de a nu rămâne în sistem. Mulți învață limbi străine ca măsură de siguranță, anticipând o eventuală plecare în străinătate.

Problema majoră, afirmă tânăra, nu este doar numărul redus de posturi, ci modul în care acestea sunt ocupate. Ea susține că numeroase poziții din sistemul public sunt rezervate dinainte, iar competiția este formală. În aceste condiții, chiar și candidați foarte bine pregătiți pot rămâne în afara sistemului.

Pentru unii, opțiunile devin limitate: fie aleg mediul privat – unde integrarea este dificilă la început de carieră – fie pleacă în afara țării. În cel mai pesimist scenariu, diploma nu mai contează, iar reconversia profesională devine o soluție de supraviețuire, chiar și într-un lanț precum Kaufland.

Practică insuficientă și autonomie limitată în rezidențiat

Deși consideră că pregătirea teoretică este solidă, Alexia atrage atenția asupra deficitului de practică. Secțiile sunt aglomerate, spațiile insuficiente, iar accesul la proceduri este limitat.

În rezidențiat, responsabilitatea crește, însă autonomia rămâne redusă. Mulți ajung să gestioneze documentație medicală mai mult decât acte medicale propriu-zise. Intervențiile simple sunt, în numeroase cazuri, inaccesibile fără supervizare strictă, chiar și în ultimii ani de pregătire.

Această lipsă de expunere practică îi determină pe mulți rezidenți să caute stagii temporare în vestul Europei, unde sistemele medicale oferă acces real la formare clinică.

Investiții personale mari, recompense financiare modeste

Contrar percepției publice, studiile medicale implică costuri considerabile, inclusiv taxe anuale ce pot ajunge la 10.000–15.000 de lei. În rezidențiat, salariile variază aproximativ între 3.500 și 6.000 de lei net lunar, în funcție de an și specialitate.

Programul este echivalent cu un job full-time, iar gărzile sunt frecvente. Doar o parte dintre acestea sunt remunerate, ceea ce creează un dezechilibru între volumul de muncă și venituri.

Ce ar trebui schimbat

Studenta consideră că soluția nu este constrângerea medicilor să rămână în țară, ci crearea unui cadru profesional atractiv și predictibil. Printre măsurile necesare enumeră:

creșterea numărului de posturi reale în sistemul public
organizarea de concursuri transparente și corecte
plata integrală a gărzilor
facilități pentru zonele deficitare
posibilitatea de a practica simultan în mediul public și privat
stagii internaționale structurate și recunoscute oficial

Mesajul ei este pragmatic: retenția medicilor nu se obține prin obligativitate, ci prin oportunități concrete și condiții profesionale competitive.

Comuna Iclod intră într-o nouă etapă de dezvoltare economică, odată cu anunțul Norstal Steel Structures privind construirea unei unități industriale de ultimă generație pentru producția de structuri metalice destinate pieței scandinave. Investiția depășește 10 milioane de euro și promite un impact semnificativ asupra economiei locale, scrie: clujcapitala.ro.

Fabrica va respecta cele mai înalte standarde de calitate încă din faza de proiectare, iar întregul flux de producție va fi auditat periodic de parteneri și organisme din Norvegia și Suedia. Sistemele de lucru vor fi complet digitalizate, cu trasabilitate bazată pe coduri QR, astfel încât fiecare material, etapă de execuție și proces să fie monitorizat în timp real. Produsele vor fi certificate CE, conform normelor europene în vigoare.

Unitatea industrială va funcționa pe un model modern, axat pe eficiență energetică și reducerea impactului asupra mediului. Fabrica va angaja între 100 și 150 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de ingineri, iar capacitatea estimată de producție este de 1.000–1.200 de tone de structuri metalice pe lună.

Pe termen mediu, compania vizează atingerea unui volum anual de 20.000 de tone în următorii cinci ani, iar fabrica din Iclod va reprezenta unitatea principală în strategia de extindere a producției.

Primarul comunei Iclod a declarat:
„Odată cu această investiție a societății Norstal Steel Structures, comuna noastră trece la un alt nivel atât din punct de vedere al locurilor de muncă, cât și al gradului de colectare, unul atât de necesar unei dezvoltări armonioase. Mulțumesc celor care fac posibilă această investiție în comuna noastră!”

Investiția este considerată strategică pentru zonă, având un impact direct asupra pieței muncii, veniturilor locale și poziționării comunei Iclod ca punct de atracție pentru investiții industriale în regiunea Cluj.