Un incident șocant în trafic a avut loc în noaptea de luni spre marți în localitatea Călățele, județul Cluj. Un bărbat de 36 de ani, urcat la volan sub influența alcoolului și cu permisul anulat, nu a oprit la somațiile polițiștilor din Huedin conform potrivit monitorulcj.ro.

Conducătorul auto a fost urmărit pe DN1R, iar în cele din urmă a fost oprit în Călata. Aici, bărbatul ar fi încercat să își transfere locul la volan unei femei de 34 de ani aflată în mașină. În autoturism se mai aflau 7 minori, cu vârste între 8 luni și 14 ani.

Testul cu etilotestul a arătat o valoare de 0,89 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, bărbatul a fost dus la spital pentru prelevarea probelor biologice.

Pe baza probelor, acesta a fost reținut pentru 24 de ore și depus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă. Polițiștii reamintesc că astfel de fapte reprezintă pericol major pentru viața participanților la trafic, mai ales când sunt implicați minori.

Astăzi, 15 ianuarie, România îl sărbătorește pe Mihai Eminescu, poetul și gânditorul care a transformat literatura română și a lăsat o amprentă universală asupra culturii. Viața și opera sa sunt un simbol al geniului, al curajului și al dăruirii totale pentru adevăr și frumusețe.

Viața și începuturile lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu s-a născut în 1850, la Botoșani, într-o familie cu tradiție intelectuală și sensibilitate artistică. Încă din copilărie a arătat talent literar și o sete de cunoaștere rar întâlnită. Studiile sale la Cernăuți, Viena și Berlin i-au oferit acces la filozofia germană, romantism și literatura europeană, iar aceste influențe se vor regăsi organic în creația sa.

Eminescu a dus o viață marcată de sacrificiu și perseverență. Încă de tânăr, a fost preocupat de destinul României și de soarta limbii și culturii naționale. În jurnalismul său, mai ales în articolele publicate în Timpul, și-a folosit inteligența și curajul pentru a critica nedreptățile sociale și pentru a apăra adevărul, atrăgând atenția unor puteri incomode.

Cele mai importante opere poetice și filozofice

Eminescu a lăsat în urma sa o operă vastă, în care poezia lirică se împletește cu reflecțiile filozofice și cu spiritul romantic. Printre cele mai importante opere se numără:

• Luceafărul – Considerat capodopera sa, un poem filozofic și romantic, care explorează iubirea imposibilă, dorința omului de absolut și conflictul dintre ideal și realitate.

• Scrisorile – Poezii de maturitate, cu reflecții morale, sociale și filozofice despre condiția umană și destin.

• Floare albastră – Poezie tânără, plină de nostalgie și de dorința de iubire pură și ideală.

• Glossă – O meditație filozofică despre timp, viață și trecerea inevitabilă a tuturor lucrurilor.

• Odă (în metru antic) – Poezie filozofică, inspirată din modelele clasice, care ridică omul și natura la nivelul universal.

• Epigonii și Doina – Poezii cu accente sociale, care reflectă realitățile și suferințele poporului român.

Aceste opere nu sunt doar expresii lirice, ci și manifestări ale unei minți care a căutat să înțeleagă universul, timpul și sufletul omenesc.

Povestiri și anecdote despre Eminescu

Viața lui Eminescu este plină de momente fascinante și anecdote memorabile. Se spune că, la Viena și Berlin, își petrecea nopțile studiind filozofia și literatura universală, în timp ce colegii săi se ocupau de plăcerile cotidiene. La București, pe când lucra la Timpul, își nota ideile poetice în ciorne care adesea se pierdeau printre ziarele tipărite, dar fiecare fragment demonstra genialitatea sa.

Eminescu era cunoscut pentru modestia și simplitatea sa. Prietenii povesteau despre uimirea lor față de forța sa intelectuală, combinată cu firescul și delicatețea sufletească. Deseori, în plimbările prin București, vorbea cu oamenii simpli, ascultând poveștile lor și transformând experiența lor în poezie sau reflecții filozofice.

Lupta pentru adevăr și implicarea politică

Eminescu a fost un jurnalist curajos și un patriot lucid. În paginile Timpului, a criticat guvernele, abuzurile funcționarilor și nedreptățile sociale. A pledat pentru o Românie puternică, independentă și unită cultural, ceea ce l-a făcut ținta unor atacuri și calomnii. Lupta sa pentru adevăr nu a fost doar literară, ci morală și civic-activă, arătând curajul unui spirit care nu putea fi înfrânt de constrângeri sau presiuni.

Moartea și controversa asasinării

Mihai Eminescu a murit în 1889, la București, la doar 39 de ani, lăsând în urmă o operă de neegalat. Circumstanțele morții sale au generat controverse: unele teorii sugerează că ar fi fost vorba de boală și tratamente nepotrivite, altele indică posibilitatea unei implicări criminale, dat fiind faptul că Eminescu avea adversari puternici datorită curajului său jurnalistic și politic. Misterul morții sale a amplificat aura legendară a geniului său, transformându-l într-un simbol al luptei pentru adevăr și cultură.

Recunoașterea internațională

Valoarea lui Eminescu a depășit granițele României încă din timpul vieții și mai ales după moartea sa. Poeziile și scrierile sale au fost traduse în numeroase limbi, iar critica literară internațională l-a comparat cu marii poeți romantici europeni. În Germania, a fost apreciat pentru profunzimea filozofică; în Franța și Anglia, pentru rafinamentul stilistic și forța imagistică. Presa internațională îl prezintă ca pe un poet al absolutului, un creator care vorbește inimii universale și transcende timpul.

Mihai Eminescu – geniul nemuritor

Astăzi, 15 ianuarie, ne amintim că Mihai Eminescu nu a fost doar un poet, ci o lumină a culturii române și universale. Opera sa, lupta pentru adevăr și modul în care și-a trăit viața îl transformă într-un simbol al geniului, al iubirii de neam și al curajului intelectual. Poeziile, scrierile și ideile sale continuă să inspire, să emoționeze și să lumineze conștiința colectivă.

Mihai Eminescu rămâne Luceafărul literaturii române: farul care nu se stinge, vocea care va răsuna mereu în sufletele tuturor celor care iubesc poezia, cultura și adevărul.

Astăzi, 15 ianuarie, România îl cinstește pe poetul nepereche și universal al cuvântului, cel care a transformat limba, gândirea și emoția într-un univers de lumină și eternitate.

Statuia lui Mihai Eminescu – Teatrul National din Cluj-Napoca

Locuitorii din Mănăștur trag un semnal de alarmă după mai multe incidente în care hoții au intrat pe geam, ca în vremurile de dinaintea camerelor de supraveghere. Apartamentele de la parter par să fie cele mai vizate conform grupului de Facebook: Trăiesc în Mănăștur.

Un caz recent, petrecut pe Aleea Clăbucet, a stârnit îngrijorare în rândul vecinilor. Proprietarii au descoperit că fereastra a fost scoasă din țâțâni, iar hoțul a acționat într-un interval de câteva ore, fără să fie surprins de camere video.

Deși în zonă existau mașini dotate cu camere, niciuna nu era activă, iar un copac din fața ferestrei ar fi oferit hoțului un adăpost perfect. Locatarii spun că parterul rămâne cel mai vulnerabil, în lipsa gratiilor sau a supravegherii video funcționale.

Situația nu este singulară. O altă clujeancă povestește că, în seara de 8 ianuarie, s-a trezit cu un bărbat în locuință, tot la parter, pe Aleea Brateș. „Am tras o sperietură de moarte. Am țipat și a fugit”, spune aceasta.

Oamenii cer mai multă atenție, iluminat public eficient și camere funcționale, avertizând că astfel de incidente pot degenera rapid în situații periculoase.