Connect with us

Afaceri Cluj

Studenți și elevi clujeni descoperă proiectul RIVUS: lecții reale de inginerie pe șantierul celei mai ample regenerări urbane din România

Alex Campian

Published

on

Cluj-Napoca continuă să investească în formarea viitorilor profesioniști din domeniul construcțiilor, iar proiectul RIVUS – cea mai amplă regenerare urbană din țară – devine un adevărat laborator în aer liber pentru tinerii interesați de acest domeniu. 30 de studenți ai Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca și alți 30 de elevi ai Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” au vizitat recent șantierul RIVUS, unde au descoperit etapele de dezvoltare ale proiectului și au aflat direct de la specialiști detalii tehnice aplicate.

Pentru studenții de la Inginerie Geotehnică, Inginerie Civilă și Căi Ferate, Drumuri și Poduri (CFDP), vizita a reprezentat o continuare a parteneriatului deja consolidat dintre UTCN și RIVUS. Aceștia au urmărit procesul de realizare a fundațiilor speciale, pereții mulați și pereții din piloți, conectând cunoștințele teoretice de la cursuri cu practica din teren. Pentru mulți, șantierul a devenit ocazia ideală de a vedea, în mod concret, cum ia naștere un proiect de asemenea complexitate.

La rândul lor, elevii din clasa a XI-a de la „Anghel Saligny” au avut primul contact direct cu un șantier de proporții majore, în cadrul programului „Școala Altfel”. Faptul că au putut observa în realitate structurile de rezistență studiate la ore a transformat vizita într-un moment definitoriu pentru orientarea lor profesională. Elevii trec zilnic pe lângă șantier și sunt foarte curioși. Faptul că au văzut în practică ceea ce învață la școală i-a ajutat enorm”, a declarat prof. ing. Aurica Rotund.

Sorin Guttman, managerul de proiect, a subliniat importanța educației practice: „Colaborarea cu mediul academic este esențială pentru noi. Vizitele acestea sunt parte din angajamentul RIVUS de a contribui la formarea următoarei generații de specialiști în construcții. Pe măsură ce proiectul avansează, vom continua să deschidem noi etape pentru studiu.”

RIVUS va aduce o premieră la nivel național: acces public direct la malul Someșului printr-o grădină urbană de peste 5,2 hectare, un spațiu generos dedicat comunității. Proiectul va include cea mai mare suprafață de retail din România – peste 400 de branduri –, dar și zone ample pentru sport, educație, cinema, cultură și relaxare. RIVUS conturează astfel un nou pol urban al Clujului, unde tehnologia, sustenabilitatea și dezvoltarea comunitară se împletesc într-un mod exemplar.

Pe măsură ce proiectul avansează, RIVUS nu doar transformă o zonă esențială a orașului, ci investește în formarea generației care va modela Clujul de mâine. Entuziasmul studenților și elevilor arată că viitorul construcțiilor este pe mâini bune, iar deschiderea proiectului către mediul educațional confirmă că dezvoltarea urbană poate merge mână în mână cu educația și inovația. Clujul crește, se reinventează și pregătește, pas cu pas, o nouă etapă a orașului — una mai modernă, mai verde și mai aproape de oameni.

Descoperă mai multe despre cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România pe :www.rivus.ro și pe platformele social media: www.instagram.com/rivuscluj,www.facebook.com/rivuscluj!

Facebook Comments Box
Tetarom

Administratie

CJ Cluj ia în calcul subvenționarea zborurilor directe spre Budapesta, Viena și alte capitale europene

Alex Campian

Published

on

CJ Cluj analizează subvenționarea zborurilor directe din Cluj-Napoca spre capitale europene

Consiliul Județean Cluj analizează posibilitatea subvenționării unor rute aeriene directe din Cluj-Napoca către capitale europene, precum Budapesta sau Viena, în limitele permise de lege și de buget. Anunțul a fost făcut de președintele CJ Cluj, Alin Tișe, care a subliniat importanța facilitării mobilității clujenilor și a conectării județului cu marile orașe europene precizeaza : stiridecluj.ro

Alin Tișe a declarat că administrația județeană poate sprijini financiar lansarea unor rute noi, dacă legislația permite acest lucru, însă dezvoltarea aeroportului depinde de capacitatea financiară existentă. Oficialul a precizat că își dorește o dezvoltare mai rapidă a rețelei de zboruri, dar aceasta trebuie corelată cu resursele disponibile.

Problemele legate de rentabilitatea rutelor nu sunt noi. În 2012, Wizz Air a renunțat la zborul Cluj–Budapesta înainte de lansare, iar Tarom a anulat cursa Cluj–Frankfurt. Ulterior, în martie 2025, Aeroexpress a suspendat temporar zborurile Cluj–Budapesta, invocând scăderea gradului de ocupare după eliminarea controalelor la frontiera Schengen.

În prezent, CJ Cluj caută soluții sustenabile pentru reluarea zborurilor directe, inclusiv prin subvenții legale sau parteneriate public-private. Autoritățile susțin că relansarea acestor rute ar contribui atât la creșterea mobilității clujenilor, cât și la dezvoltarea economică și turistică a județului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Afaceri Cluj

Premieră în Cluj-Napoca: Lanțul maghiar Simon’s Burger deschide primul restaurant în România

Alex Campian

Published

on

Lanțul maghiar de fast-food Simon’s Burger își va inaugura primul restaurant din România în primăvara acestui an, în centrul Cluj-Napoca, pe strada Eroilor. Această mișcare marchează intrarea oficială a brandului pe piața românească, după succesul rapid înregistrat în Ungaria și extinderea internațională în Slovacia, Austria și SUA, potrivit Economedia.ro

Primul restaurant din România va fi operat de doi antreprenori transilvăneni, Róbert Grümann și Csongor Oltean, după un acord rapid în urma lansării programului internațional de franciză Simon’s Burger. Lucrările de construcție vor începe în următoarele săptămâni, iar deschiderea este planificată pentru primăvară, data exactă depinzând de ritmul lucrărilor.

Simon’s Burger consideră Clujul drept un punct de testare pentru piața românească. Dacă unitatea va avea succes, lanțul plănuiește o expansiune rapidă pe întreg teritoriul României, urmărind un model similar cu cel implementat în Ungaria, unde lanțul a deschis 25 de unități în doar trei ani. Fondatorul Simon Tóth și directorul de franciză internațională Korvin Tibor subliniază că strategia se concentrează pe raport calitate-preț și standardizare operațională, nu pe prețuri ridicate.

Lanțul se bazează pe o filozofie clară: menținerea prețurilor constante și oferirea unui raport calitate-preț atractiv pentru un public larg, susținând în același timp o cifră de afaceri solidă. În 2023, Simon’s Burger a înregistrat vânzări de aproape un miliard de forinți, iar în 2024, cifra de afaceri a crescut la 5 miliarde de forinți, incluzând veniturile altor branduri precum Smashy Burger și Buddy’s Burger. Estimările pentru 2025 se situează între 8 și 9 miliarde de forinți.

CEO-ul operațiunilor din România, Oltean Csongor, declară că intrarea pe piața românească nu este un proiect experimental, ci face parte dintr-o strategie clară de creștere. Obiectivul este de a construi o rețea națională de 25 de restaurante în cinci ani, concentrându-se pe marile orașe și pe o expansiune controlată.

Simon Tóth subliniază că România reprezintă o piață strategică, iar colaborarea se face cu parteneri care construiesc sisteme pe termen lung. Korvin Tibor menționează că unitatea din Cluj va fi un punct de referință operațional, analizând comportamentul consumatorilor români, sensibilitatea la preț și structura costurilor într-o piață QSR competitivă.

Deschiderea Simon’s Burger în Cluj-Napoca marchează astfel un prim pas important al brandului în România și poate reprezenta începutul unei expansiuni rapide, dar disciplinate, în țară.

Simon’s Burger deschide pe strada Eroilor Cluj Napoca

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Afaceri Cluj

Clădirea din cărămidă roșie din Piața 1 Mai, reactivată printr-un amplu proces de consolidare și reconversie urbană

Alex Campian

Published

on

Una dintre cele mai recognoscibile clădiri industriale din Cluj-Napoca, imobilul administrativ cu fațadă din cărămidă roșie de pe fosta platformă Carbochim, traversează o nouă etapă de viață. Prin lucrările complexe de reabilitare și consolidare aflate în desfășurare, construcția este pregătită pentru integrarea în proiectul mixed-use RIVUS, un demers de reconversie urbană care îmbină patrimoniul industrial cu cerințele actuale de funcționalitate, siguranță și sustenabilitate.

Clădirea, construită între anii 1949 și 1952, are o suprafață de aproximativ 2.300 de metri pătrați, desfășurată pe patru niveluri. De-a lungul deceniilor, aceasta a devenit un reper vizual al zonei și un simbol al etapei de industrializare a orașului, păstrându-și identitatea prin fațada distinctivă din cărămidă roșie. Valoarea sa ambientală și istorică a stat la baza deciziei de conservare și reintroducere a imobilului într-un circuit urban contemporan.

Înainte de începerea intervențiilor, clădirea prezenta o structură specifică perioadei postbelice: zidărie portantă, grinzi masive și o compartimentare rigidă, organizată simetric de-a lungul unui coridor central. Starea avansată de degradare, acumulată în timp, a impus o abordare tehnică aprofundată. Procesul de reabilitare a fost precedat de studii istorice, arhitecturale și de rezistență structurală, realizate cu ajutorul scanărilor 3D și al probelor de materiale, pentru a evalua comportamentul clădirii și potențialul de conservare a elementelor originale.

Expertizele tehnice au încadrat imobilul în categoria clădirilor cu risc seismic, atât din cauza vechimii de peste 75 de ani, cât și a soluțiilor constructive utilizate la momentul edificării. În acest context, soluția adoptată a presupus refacerea integrală a structurii interioare, concomitent cu păstrarea și restaurarea fațadelor originale, considerate esențiale pentru identitatea vizuală a clădirii și a întregului sit industrial.

Intervenția a fost realizată etapizat, câte o treime din clădire fiind reconfigurată succesiv, pentru a asigura stabilitatea pereților exteriori. Aceștia au fost consolidați prin torcretare, o tehnică modernă de aplicare a betonului în straturi controlate, care permite creșterea capacității portante fără a altera aspectul arhitectural. În interior, structura a fost reconstruită complet, respectând regimul de înălțime și proporțiile geometrice originale, dar adaptată cerințelor actuale de siguranță și funcționalitate.

Un element important al reconfigurării îl reprezintă introducerea unor deschideri care permit pătrunderea luminii naturale în spațiile interioare, o îmbunătățire semnificativă față de configurația inițială, caracterizată de spații închise. Casa scării a fost modernizată integral și dotată cu lift, iar acoperișul tip șarpantă, realizat inițial din lemn, a fost înlocuit cu o structură metalică, concepută pentru durabilitate și performanță pe termen lung.

Reabilitarea clădirii din cărămidă roșie a avut la bază și un principiu clar de sustenabilitate: recuperarea și reutilizarea materialelor originale. Cărămida inițială a fost demontată, curățată și refolosită în restaurarea fațadelor, păstrând astfel autenticitatea vizuală a construcției. Această abordare continuă, simbolic, istoria clădirii, întrucât și la momentul construirii sale, materialele proveneau parțial din clădiri afectate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o practică frecventă în epoca respectivă.

Dimensiunea tehnică a intervenției este susținută de cifre relevante: aproximativ 840 de metri pătrați de fațadă din cărămidă au fost recondiționați, echivalentul a circa 67.000 de cărămizi, iar pentru consolidare au fost utilizați peste 1.300 de metri cubi de beton și aproape 100 de tone de armătură. Lucrările de igienizare, demolare controlată, consolidare și refacere structurală s-au desfășurat pe parcursul a aproximativ 24 de luni, doar procesul de restaurare a rosturilor de cărămidă întinzându-se pe o perioadă de circa șase luni.

După finalizare, clădirea administrativă va găzdui spații mixte de birouri și servicii, contribuind la activarea urbană a zonei și la integrarea patrimoniului industrial într-un context contemporan. Această intervenție este parte integrantă a proiectului RIVUS, care va transforma 14 hectare de platformă industrială subutilizată într-un nou pol urban, cu funcțiuni diverse.

Proiectul prevede dezvoltarea celei mai mari suprafețe de retail din România, alături de spații culturale, restaurante, cafenele, birouri premium certificate green și zone verzi extinse. Noul parc urban, spațiile de relaxare și grădina japoneză amplasată pe acoperiș completează o viziune de dezvoltare care pune accent pe calitatea vieții, sustenabilitate și respect față de identitatea locului.

Prin reconversia clădirii din cărămidă roșie și a altor structuri industriale valoroase, proiectul RIVUS demonstrează că patrimoniul poate deveni un catalizator al regenerării urbane, oferind orașului nu doar spații moderne, ci și o continuitate vizibilă între trecutul industrial și viitorul Clujului.

Info&media : www.rivus.ro, www.facebook.com/rivuscluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era