Cluj-Napoca interzice traficul greu de tranzit din 18 iulie: Camioanele de peste 7,5 tone nu mai au voie să intre în oraș

Începând de vineri, 18 iulie 2025, traficul greu de tranzit va fi interzis în Cluj-Napoca, conform unei hotărâri adoptate în ședința Consiliului Local. Măsura vizează vehiculele mai mari de 7,5 tone, care nu vor mai putea tranzita orașul prin arterele principale de acces.

Anunțul a fost făcut de primarul Emil Boc, care a precizat că vor fi montate indicatoare de interzicere a accesului pentru camioane în 11 puncte strategice la intrarea în municipiu, dar și în comunele Baciu și Gilău, unde interdicția se aplică în mod extins.

„Vom amplasa indicatoare de interzicere a traficului de tranzit în municipiu, în 11 locații, cum ar fi Calea Baciului, Borhanci, Gheorgheni, Valea Chintăului, Bulevardul Muncii, Traian Vuia, Făgetului, Calea Dezmirului și altele”, a explicat Boc.

📍 Zone unde se aplică interdicția:

• Calea Baciului

• Borhanci

• Gheorgheni

• Valea Seacă – Popești

• Bulevardul Muncii – Centura Apahida

• Valea Chintăului – Chinteni

• Calea Făgetului

• Calea Dezmirului

• Traian Vuia

• Feleac

• Florești

🔄 Redirecționare înainte de intrarea în oraș

Emil Boc a subliniat că măsura va fi eficientă doar dacă devierea traficului se face înainte de intrarea în oraș și că s-a colaborat strâns cu CNAIR și Poliția Rutieră pentru amplasarea semnalizării necesare pe drumurile naționale și pe autostradă.

„Avem avizul CNAIR pentru a amplasa semne rutiere, de exemplu, la Căpușu Mare, care să trimită traficul greu pe centura Apahida–Vâlcele, nu spre oraș. Azi se așteaptă și avizul IGPR pentru montarea semnelor pe autostradă”, a adăugat edilul.

Un alt punct important de semnalizare va fi la intersecția de la OMV – Bistrița, pentru a direcționa șoferii către centura Vâlcele–Apahida, nu spre oraș.

🚧 Ce se întâmplă dacă un camion intră în oraș?

Potrivit primarului, autoritățile locale pot întoarce camioanele care încalcă interdicția la următorul sens giratoriu, însă scopul este prevenția, nu sancționarea.

Deși introducerea cății de identitate electronice a fost așteptată ca un pas spre modernizarea sistemului administrativ din România, primii cetățeni care au primit noul buletin se lovesc deja de obstacole neașteptate.

Peste 5.000 de cereri sunt în curs de procesare, iar sute de cărți electronice de identitate au fost deja emise. Însă pentru mulți, lipsa domiciliului înscris vizibil pe document s-a transformat într-o problemă serioasă în relația cu instituțiile.

📍 Domiciliul – doar în cip, nu și la vedere

Noul buletin conține mai puține informații tipărite decât cel clasic, în timp ce datele extinse sunt accesibile doar prin scanarea cipului. Asta înseamnă că, în lipsa unui cititor special, instituțiile publice sau private – cum ar fi farmaciile, cabinetele de avocatură sau chiar primăriile – nu pot verifica datele de domiciliu.

„Informația despre domiciliu nu mai e tipărită pentru a permite schimbarea adresei fără emiterea unui nou document. Se poate reînscrie la cerere”, a explicat Cătălin Giulescu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor.

🖨️ Ai nevoie de un document în plus. Și nu e ușor de obținut

Pentru a dovedi domiciliul, cetățenii trebuie să descarce un document separat de pe platforma MAI. Însă nici acest sistem nu funcționează fără probleme.

„Mi-am schimbat buletinul săptămâna trecută, dar nu am reușit să accesez platforma pentru a obține documentul cu domiciliul”, a declarat avocata Irina Tudorache.

🏛️ Administrația promite soluții, dar cetățenii rămân cu sarcina

„Trebuie să luăm sarcina de pe umerii cetățeanului și să obținem noi, instituțiile, informațiile, prin interconectare”, a mai spus Cătălin Giulescu.

Până atunci, românii sunt nevoiți să aibă la ei, pe lângă buletin, și dovada domiciliului printată separat – o întoarcere la dosarul cu șină, într-o epocă digitală.

Transformare majoră în centrul Clujului! Primăria anunță că doar 10 gherete mai sunt în picioare pe dala Canalului Morii, iar acestea urmează să fie desființate în cel mai scurt timp. Demersul face parte dintr-un amplu proiect de modernizare urbană care va schimba fața zonei.

🔨 Ce se întâmplă cu gheretele?

🗓️ Procesul de desființare a început pe 28 ianuarie 2025, iar până în prezent mai sunt 10 construcții provizorii rămase.

🏛️ Conform Hotărârii Consiliului Local nr. 42/2025, 8 dintre cele 10 construcții au fost deja trecute în procedură de desființare administrativă. Primăria urmează să emită ordinul de începere a lucrărilor.

📆 Celelalte 2 gherete, ale căror contracte de concesiune au expirat pe 31 mai 2025, vor fi desființate în baza acelorași pași legali.

💡 Cum va arăta zona Canalului Morii?

Proiectul de redeschidere și decopertare a Canalului Morii de pe strada Argeș face parte dintr-un plan mai larg de modernizare a zonei liceului „Nicolae Bălcescu” și a străzilor din jur.

🏙️ Modernizarea cuprinde:

• str. Argeș (de la Piața Mihai Viteazul până la str. Paris)

• str. Constanța (de la 21 Decembrie 1989 până la str. Ploiești)

• str. Nicolae Bălcescu (de la str. Constanța până la str. Paris)

📐 Proiectul este rezultatul unui concurs de soluții organizat de Primărie în parteneriat cu OAR (Ordinul Arhitecților din România), în conformitate cu standardele UIA – Uniunea Internațională a Arhitecților.

🚶‍♂️ Viitorul zonei: pietonal, verde și prietenos

✅ Deschiderea Canalului Morii și eliminarea construcțiilor provizorii vor reda spațiul public pietonilor și elevilor.

📉 Se dorește reducerea traficului auto, încurajarea mersului pe jos, a transportului public și a bicicletei. Obiectivul este crearea unui spațiu urban modern, curat și funcțional.

💶 În lipsa fondurilor europene, municipalitatea va apela la finanțare locală multianuală pentru implementarea proiectului.

📌 Concluzie:

Strada Argeș și Canalul Morii vor trece printr-o transformare radicală, cu eliminarea completă a gheretelor și crearea unui spațiu public modern, verde și prietenos pentru locuitori. Clujenii vor putea redescoperi o zonă centrală ignorată timp de decenii.

Foto: Primaria Cluj Napoca