Consilier local: „Autobuzele Aeroport Express din Cluj circulă mai mult goale”

Paul Helmer, consilier local în Cluj-Napoca, critică eficiența liniei de autobuz Aeroport Express (A1E), care ar trebui să conecteze orașul de Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj. Potrivit unei analize făcute de acesta, peste 55% dintre cursele A1E nu deservesc niciun zbor, în timp ce aproape 80% dintre zborurile programate nu au nicio legătură directă cu această linie de transport.

❌ Probleme majore de sincronizare:

Helmer atrage atenția că programul actual al autobuzelor este complet rupt de realitatea aeroportuară:

• 🚫 Prima cursă pornește abia la 5:30, fiind inutilă pentru zborurile de dimineață devreme (programate înainte de 7:30).

• 🚫 Ultima plecare este în jurul orei 20:00, neacoperind zborurile care sosesc seara târziu.

• ⛔ Între orele 8:30 și 15:30 nu circulă autobuze spre aeroport.

• ⛔ Între orele 9:00 și 16:00 nu există curse dinspre aeroport spre oraș.

🔢 Date concrete – curse necorelate:

Dinspre aeroport (9 curse/zi):

• 5 curse nu au legătură cu niciun zbor.

  • Ex: cursa de la ora 6:00 pleacă fără pasageri, primul avion aterizează abia la 7:00.

  • Cursa de la 16:00 e la fel, inutilă.

Spre aeroport (9 curse/zi):

• 2 curse nu deservesc niciun zbor.

• Restul sunt prost sincronizate: ori ajung prea devreme, ori prea târziu pentru check-in.

📉 Statistici alarmante:

• Din 38 de zboruri care aterizează zilnic la Cluj, doar 8 sunt acoperite de Aeroport Express.

• Din 40 de zboruri cu plecare, doar 14 au autobuz disponibil.

În concluzie, peste 70% din pasagerii de pe aeroport sunt nevoiți să recurgă la taxiuri, rideshare sau mașini personale, deși Clujul are o linie expres dedicată.

🔄 Comparație cu Bucureștiul:

„La București, linia de autobuz spre aeroport circulă la fiecare 15 minute ziua și 30 minute noaptea, cu tarif normal,” spune Helmer. „La Cluj, avem doar 9 curse pe zi, multe dintre ele inutile.”

Concluzie:

Consilierul cere revizuirea completă a programului A1E și corelarea eficientă cu orarul real al zborurilor, pentru ca acest serviciu public să devină cu adevărat util călătorilor și să reducă traficul rutier spre aeroport.

Foto: https: airportcluj.ro

Deși introducerea cății de identitate electronice a fost așteptată ca un pas spre modernizarea sistemului administrativ din România, primii cetățeni care au primit noul buletin se lovesc deja de obstacole neașteptate.

Peste 5.000 de cereri sunt în curs de procesare, iar sute de cărți electronice de identitate au fost deja emise. Însă pentru mulți, lipsa domiciliului înscris vizibil pe document s-a transformat într-o problemă serioasă în relația cu instituțiile.

📍 Domiciliul – doar în cip, nu și la vedere

Noul buletin conține mai puține informații tipărite decât cel clasic, în timp ce datele extinse sunt accesibile doar prin scanarea cipului. Asta înseamnă că, în lipsa unui cititor special, instituțiile publice sau private – cum ar fi farmaciile, cabinetele de avocatură sau chiar primăriile – nu pot verifica datele de domiciliu.

„Informația despre domiciliu nu mai e tipărită pentru a permite schimbarea adresei fără emiterea unui nou document. Se poate reînscrie la cerere”, a explicat Cătălin Giulescu, directorul Direcției pentru Evidența Persoanelor.

🖨️ Ai nevoie de un document în plus. Și nu e ușor de obținut

Pentru a dovedi domiciliul, cetățenii trebuie să descarce un document separat de pe platforma MAI. Însă nici acest sistem nu funcționează fără probleme.

„Mi-am schimbat buletinul săptămâna trecută, dar nu am reușit să accesez platforma pentru a obține documentul cu domiciliul”, a declarat avocata Irina Tudorache.

🏛️ Administrația promite soluții, dar cetățenii rămân cu sarcina

„Trebuie să luăm sarcina de pe umerii cetățeanului și să obținem noi, instituțiile, informațiile, prin interconectare”, a mai spus Cătălin Giulescu.

Până atunci, românii sunt nevoiți să aibă la ei, pe lângă buletin, și dovada domiciliului printată separat – o întoarcere la dosarul cu șină, într-o epocă digitală.

Transformare majoră în centrul Clujului! Primăria anunță că doar 10 gherete mai sunt în picioare pe dala Canalului Morii, iar acestea urmează să fie desființate în cel mai scurt timp. Demersul face parte dintr-un amplu proiect de modernizare urbană care va schimba fața zonei.

🔨 Ce se întâmplă cu gheretele?

🗓️ Procesul de desființare a început pe 28 ianuarie 2025, iar până în prezent mai sunt 10 construcții provizorii rămase.

🏛️ Conform Hotărârii Consiliului Local nr. 42/2025, 8 dintre cele 10 construcții au fost deja trecute în procedură de desființare administrativă. Primăria urmează să emită ordinul de începere a lucrărilor.

📆 Celelalte 2 gherete, ale căror contracte de concesiune au expirat pe 31 mai 2025, vor fi desființate în baza acelorași pași legali.

💡 Cum va arăta zona Canalului Morii?

Proiectul de redeschidere și decopertare a Canalului Morii de pe strada Argeș face parte dintr-un plan mai larg de modernizare a zonei liceului „Nicolae Bălcescu” și a străzilor din jur.

🏙️ Modernizarea cuprinde:

• str. Argeș (de la Piața Mihai Viteazul până la str. Paris)

• str. Constanța (de la 21 Decembrie 1989 până la str. Ploiești)

• str. Nicolae Bălcescu (de la str. Constanța până la str. Paris)

📐 Proiectul este rezultatul unui concurs de soluții organizat de Primărie în parteneriat cu OAR (Ordinul Arhitecților din România), în conformitate cu standardele UIA – Uniunea Internațională a Arhitecților.

🚶‍♂️ Viitorul zonei: pietonal, verde și prietenos

✅ Deschiderea Canalului Morii și eliminarea construcțiilor provizorii vor reda spațiul public pietonilor și elevilor.

📉 Se dorește reducerea traficului auto, încurajarea mersului pe jos, a transportului public și a bicicletei. Obiectivul este crearea unui spațiu urban modern, curat și funcțional.

💶 În lipsa fondurilor europene, municipalitatea va apela la finanțare locală multianuală pentru implementarea proiectului.

📌 Concluzie:

Strada Argeș și Canalul Morii vor trece printr-o transformare radicală, cu eliminarea completă a gheretelor și crearea unui spațiu public modern, verde și prietenos pentru locuitori. Clujenii vor putea redescoperi o zonă centrală ignorată timp de decenii.

Foto: Primaria Cluj Napoca