Cartierul Grigorescu intră din nou în „șantier activ”, iar harta transportului public se redesenează temporar. Începând cu 15 aprilie 2026, lucrările de modernizare din Piața 14 Iulie aduc restricții de trafic și modificări importante pentru mai multe linii CTP din Cluj-Napoca.

Zona nordică a pieței, între străzile Giuseppe Garibaldi și Țebei, devine un culoar îngust: circulația auto se desfășoară pe o singură bandă și doar pe sensul Centru → Florești. Această schimbare afectează direct traseele autobuzelor care tranzitează cartierul.

🚌 Trasee modificate și stații suspendate

Linia 30, pe direcția spre Centru, ocolește zona restricționată și va circula pe străzile Alexandru Vlahuță, Giuseppe Garibaldi, Splaiul Independenței și George Coșbuc. Stațiile „14 Iulie Sud” și „Octavian Goga” sunt suspendate temporar. În locul lor, călătorii au la dispoziție o stație provizorie pe strada Giuseppe Garibaldi (nr. 4-6) și stația Cluj Arena. Pe sensul de întoarcere, traseul rămâne neschimbat.

Linia 27, spre Piața Gării, este deviată pe traseul Giuseppe Garibaldi – Splaiul Independenței – Gen. Eremia Grigorescu – Gen. Dragalina. Și aici sunt suspendate aceleași stații, fiind înlocuite de oprirea provizorie de pe Garibaldi și de stația Cluj Arena. Returul nu este afectat.

Pentru liniile 26, 26L, 28, 28B, 41 și 44, traseul spre Centru este redirecționat pe Giuseppe Garibaldi – Splaiul Independenței – Barițiu. Stațiile „14 Iulie Sud” și „Octavian Goga” sunt scoase temporar din uz, iar alternativele rămân stația provizorie și cea de la Cluj Arena. Pe sensul opus, autobuzele circulă normal.

⚠️ Ce trebuie să știe călătorii

CTP Cluj-Napoca recomandă utilizatorilor să își verifice traseele înainte de plecare și să folosească aplicația TRANZY pentru informații în timp real. De asemenea, panourile din stații și site-ul oficial oferă actualizări constante.

Pe scurt, Piața 14 Iulie devine un nod în lucru, iar traseele obișnuite intră într-o perioadă de adaptare. Cu puțină atenție și câteva minute în plus pentru informare, drumul zilnic rămâne sub control, chiar dacă face un mic ocol.

Info imagine: imagine generata Ai

Proiectul trenului metropolitan din Cluj, considerat una dintre cele mai importante investiții de mobilitate urbană din zona metropolitană, se apropie de etapa de implementare. Autoritățile anunță că în perioada următoare ar putea fi desemnat câștigătorul licitației pentru realizarea infrastructurii și a stațiilor, ceea ce ar permite demararea lucrărilor. Informațiile au fost prezentate de Primăria Cluj-Napoca, potrivit publicației ziuadecluj.ro

Proiectul trenului metropolitan prevede modernizarea infrastructurii feroviare existente și realizarea unor stații noi care să faciliteze deplasarea rapidă între Cluj-Napoca și localitățile din zona metropolitană. Traseul va include în total 23 de stații, dintre care 8 vor fi construite complet de la zero.

Noile opriri vor fi amplasate strategic pentru a prelua fluxuri mari de călători și pentru a conecta zonele importante ale orașului. Printre punctele cheie se numără legătura feroviară dintre Cluj și zona Someșeni, care va oferi acces direct către aeroport, dar și stații în zonele IRA, 1 Mai și TERAROM.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Cluj-Napoca, proiectul se află în prezent în etapa de evaluare a ofertelor depuse pentru realizarea infrastructurii feroviare și a stațiilor. Dacă procedura se finalizează conform estimărilor, câștigătorul licitației ar putea fi desemnat până la finalul lunii martie sau începutul lunii aprilie. Ulterior, contractul va fi semnat, iar proiectul va intra în faza de proiectare și execuție.

În paralel, autoritățile trebuie să relanseze licitația pentru achiziția trenurilor care vor circula pe aceste rute. Prima procedură nu a atras participanți, deoarece pe piața europeană există doar câțiva producători capabili să livreze astfel de rame electrice moderne.

Pentru a pregăti relansarea licitației, municipalitatea a realizat o consultare de piață pentru a evalua costurile și condițiile de achiziție. Este posibil ca valoarea estimată a contractului să fie ajustată, în colaborare cu ministerul de resort, pentru a atrage producătorii.

Finanțarea proiectului trenului metropolitan va fi realizată în mare parte din fonduri europene. Dacă implementarea va decurge conform planului, sistemul ar putea deveni unul dintre cele mai moderne exemple de transport metropolitan din România, cu rol major în reducerea traficului rutier și în conectarea rapidă a Clujului cu localitățile din jur.

Info imagine: imagine sugestiva generata Ai

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a clarificat public situația termenului de finalizare a metroului, în cadrul unei ședințe a Consiliului Local. Edilul a subliniat că, în ciuda schimbării sursei de finanțare, termenul maximal de finalizare a proiectului rămâne anul 2031.

„E important să știe clujenii că lucrările nu sunt oprite. Lucrările sunt în derulare la metrou. PNRR-ul a fost transformat în fonduri de coeziune. Termenul maximal, care este 2031, nu a fost schimbat”, a declarat Emil Boc.

Potrivit primarului, finanțarea proiectului de infrastructură nu se va mai realiza prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ci prin fonduri europene de coeziune, ca urmare a unei decizii asumate la nivel guvernamental.

„Guvernul României a decis ca anumite proiecte majore de infrastructură să fie transferate din PNRR pe fondurile de coeziune. Astăzi, metroul din Cluj nu mai este în PNRR, ci se află în procedura oficială prin care statul român notifică Comisia Europeană pentru această schimbare, așa cum a fost deja anunțat”, a explicat edilul.

Emil Boc a precizat că PNRR nu mai reprezintă un cadru de referință activ pentru acest proiect, în urma unei legi adoptate de Parlament, prin care Planul Național de Redresare și Reziliență a fost închis.

„Nu mai suntem legați de jaloanele din PNRR, pentru că acest mecanism nu mai este în vigoare. Este o decizie a Guvernului României, pe care o respectăm. În acest context, odată cu trecerea pe fondurile de coeziune, se va stabili exact calendarul de implementare pentru întregul proiect”, a mai spus primarul.

Primăria Cluj-Napoca susține că lucrările la metrou continuă conform etapelor asumate, iar obiectivul major rămâne finalizarea proiectului până în anul 2031, termen considerat realist în noul cadru de finanțare europeană.

România se află în fața unei posibile transformări istorice a infrastructurii feroviare, odată cu planurile de dezvoltare a unei rețele de trenuri de mare viteză care să acopere aproape 800 km și să conecteze principalele regiuni ale țării. Proiectul, estimat la aproximativ 15 miliarde euro, prevede modernizarea unor secțiuni existente și construirea de linii noi, permițând viteze de până la 250 km/h, și marcând un pas major către conectivitatea europeană și competitivitatea transportului feroviar din România conform clujcapitala.ro

Studiul de oportunitate analizat de Profit.ro propune un scenariu hibrid, cu modernizări pentru viteze de 160–200 km/h și linii noi pentru viteze de 200–250 km/h. Traversările montane, precum Câmpina–Predeal–Brașov, vor utiliza atât trasee convenționale, cât și secțiuni de mare viteză, inclusiv tunelul Predeal, aflat deja în proceduri de autorizare și proiectare.

Coridorul de mare viteză

Traseul propus vizează legătura Constanța – București – Brașov – Sighișoara – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – granița cu Ungaria, pe o lungime totală de 781,9 km, cu un cost mediu de circa 19 milioane euro/km. Implementarea va fi etapizată, pentru a prioritiza sectoarele cu impact major:

• Faza 1: București–Câmpina (linie nouă dublă, viteză maximă 250 km/h, inclusiv modernizare Câmpina–Brașov pentru 200 km/h).

• Faza 2: Brașov–Cluj-Napoca via Târgu Mureș (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 3: Cluj-Napoca–Oradea via Zalău (linie nouă dublă, 250 km/h).

• Faza 4: București–Constanța (modernizare 200 km/h București–Fetești și linie nouă dublă Fetești–Constanța, 250 km/h).

Etapele de implementare

Proiectul va fi realizat printr-un proces gradual, după bune practici europene:

1. Studiu de prefezabilitate – identificarea coridorului optim și evaluarea alternativelor.

2. Studiu de fezabilitate – detalierea soluțiilor tehnice, estimarea costurilor și analiza impactului de mediu.

3. Proiectare tehnică – elaborarea documentației de execuție și a sistemelor de control.

4. Execuție etapizată – realizarea tronsoanelor prioritare, precum Predeal–Brașov și Brașov–Cluj.

5. Testare și punere în funcțiune – certificarea interoperabilității și integrarea în rețeaua europeană TEN-T.

Finanțare și perspective

Pentru asigurarea continuității, proiectul necesită fonduri dedicate multianual post-2027, care ar putea proveni din bugetul național, fonduri europene sau parteneriate public-privat, în special pe tronsoanele cu potențial comercial ridicat.

Un tren de mare viteză care să lege Cluj-Napoca de marile orașe ale României ar reprezenta o revoluție pe șine, scurtând considerabil timpul de călătorie și oferind pasagerilor un standard european de mobilitate, în linie cu obiectivele Uniunii Europene privind transportul rapid și durabil.

Municipiul Cluj-Napoca își va extinde flota de transport public cu 31 de autobuze electrice noi în cursul anului 2026, a anunțat primarul Emil Boc, în contextul strategiei de electrificare a transportului public local precizeaza media9.ro.

Conform documentelor Primăriei Cluj-Napoca, 22 dintre autobuze sunt articulate și au fost deja comandate printr-un contract-cadru finanțat din fonduri europene. În cadrul aceluiași contract, municipiul a recepționat anterior 18 vehicule, care au sosit fizic în 2024, dar au fost recepționate oficial în 2025, după remedierea unor neconformități tehnice.

La acestea se adaugă alte 9 autobuze electrice, aflate în prezent în procedură de licitație publică. Odată finalizată achiziția, acestea vor completa pachetul de 31 de autobuze electrice programate să intre în circulație în 2026.

Cu toate acestea, edilul Clujului nu va putea respecta promisiunea inițială făcută clujenilor, potrivit căreia întreg transportul public urma să devină nepoluant începând cu 2026.

Reprezentanții municipalității precizează că investițiile totale în transportul public nepoluant depășesc 100 de milioane de euro. Acestea includ, pe lângă autobuze electrice, troleibuze și tramvaie, precum și infrastructura necesară de încărcare, atât rapidă, cât și lentă.

Finanțarea este asigurată din fonduri europene, programe ale Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) și din bugetul local.