Connect with us

Prin Oras

Aeroportul clujean nu refuză ajutorul de stat, dar nu îl poate solicita integral fiindcă a făcut profit în 2021

Alex Campian

Published

on

Aeroportul clujean nu refuză ajutorul de stat, dar nu îl poate solicita integral fiindcă a făcut profit în 2021

La sfârșitul lunii decembrie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a aprobat o alocare de 84.038.000 lei pentru susţinerea activităţii a 12 aeroporturi regionale, în vederea depăşirii dificultăţilor financiare generate de pandemia de COVID-19. Cea mai mare sumă, 9 milioane lei, a fost aprobată pentru Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca. Ca urmare a faptului că aeroportul clujean a făcut profit în 2021, acest ajutor nu poate fi solicitat integral.David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a afirmat că în această perioadă se face un audit pentru perioada iulie 2020 – decembrie 2021, pe baza căruia se va solicita ajutorul de la stat.„Nu s-au refuzat aceste ajutoare. În momentul în care noi le-am solicitat am făcut acest lucru pe baza unei estimări. Din fericire pentru Aeroportul Cluj-Napoca, pentru Consiliul Cluj-Napoca și pentru clujeni, noi estimăm că am avut profit pentru anul 2021. Așadar suma care se va solicita va fi în urma unui audit în baza pierderilor reale înregistrate.Față de momentul solicitării, performanțele Aeroportului au fost mult mai bune și deci vom solicita doar suma corespunzătoare pierderilor reale în urma unui audit. Acest sume se referă la perioada iulie 2020 – 31 decembrie 2021. Orice aeroport poate accesa ajutoarele de stat doar conform situației reale.Pentru 2021 nu suntem eligibili întrucât avem profit și urmează să vedem procentul pe care îl vom putea solicita real. Toate sumele alocate pentru toate aeroporturile se alocă doar în urma unui audit pe baza cifrelor realizate la sfârșitul anului.Pentru 2021, Aeroportul Cluj-Napoca a fost cel mai bun din Europa la categoria sub 5 milioane de pasageri”, a declarat David Ciceo pentru Ziar de Cluj.Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca a încheiat anul 2020 cu un profit de doar 87.300 euro, față de 3,9 milioane euro în 2019. Scăderea enormă a profitului a fost cauzată de diminuarea numărului de pasageri, în contextul restricțiilor impuse de pandemie. În 2018, profitul net a fost de aproape 3 milioane euro.În 2020, Aeroportul a declarat o cifră de afaceri de aproape 9 milioane euro, față de 20,1 milioane euro în 2019 și 19,4 milioane euro în 2018.Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în 28 decembrie 2021, au fost prevăzute următoarele alocări pentru aeroporturile din România:Aeroportul Cluj-Napoca: 9.000.000 lei;Aeroportul Iaşi: 6.530.000 lei;Aeroportul Sibiu: 6.655.000 lei;Aeroportul Craiova: 8.730.000 lei;Aeroportul Bacău: 7.972.000 lei;Aeroportul Suceava: 3.657.000 lei;Aeroportul Arad: 7.900.000 lei;Aeroportul Maramureş: 8.500.000 lei;Aeroportul Oradea: 8.800.000 lei;Aeroportul Satu Mare: 7.000.000 lei;Aeroportul Târgu Mureş: 5.984.000 lei;Aeroportul Tulcea: 3.310.000 lei.“Caracterul promovării în regim de urgenţă este determinat de faptul că activitatea aeroporturilor a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de pandemia de COVID-19, traficul aerian fiind restricţionat în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România, din cauza măsurilor aplicate în vederea diminuării impactului tipului de risc, materializate prin restricţii de zbor şi de trecere a frontierei, precum şi de necesitatea stringentă de identificare a resurselor pentru sprijinirea aeroporturilor regionale care facilitează funcţionarea în bune condiţii a pieţei unice europene şi constituie un nod de transport esenţial ce conectează persoane, produse şi servicii, pentru compensarea pierderilor cauzate direct de această pandemie”, explicau reprezentanții Ministerului, la finalul anului 2021.sursa foto: Facebook/Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite