Connect with us

Prin Oras

Fosta cazarmă militară de pe 21 Decembrie a devenit, în loc de centru cultural, pericol public

Alex Campian

Published

on

Fosta cazarmă militară de pe 21 Decembrie a devenit, în loc de centru cultural, pericol public

Fosta cazarmă militară „Avram Iancu” de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 a fost preluată în proprietatea municipiului Cluj-Napoca, din proprietatea statului român și administrarea Ministerului Apărării Naționale, în baza HG nr. 312/2009.În anul 2022, clădirile degradate care ar fi trebuit să devină edificii culturale de anvergură europeană sunt un real pericol public, ele fiind situate în mijlocul unui bulevard intens circulat și al unei parcări „provizorii”, parcare inaugurată în 2016, în locul Centrului nefăcut Cultural Transilvania.Potrivit Hotărârii de Consiliu Local din 24 martie 2021, Pavilionul A al vechii cazarme ar fi trebuit să fie demolat, „în vederea demarării procedurilor pentru realizarea lucrărilor de restaurare, refuncționalizare, revitalizare și valorificare durabilă a imobilului – monument istoric Pavilion B”. Pavilionul B ar urma să devină spațiu cultural, iar în hotărârea de CL se precizează că „proiectul va fi propus spre finanțare în perioada programatică 2021 – 2027”. Adică, la multianualul și la mulți ani!În hotărârea din martie 2021 mai este scris negru pe alb:„Potrivit Raportului de Expertiză și a Notei tehnice de constatare privind Pavilionul A, acest corp de clădire se află într-o stare avansată de degradare, multe din elementele structurale sunt în stare de colaps, starea tehnică a acestuia impunând demolarea de urgență pentru prevenirea accidentării trecătorilor.”Nota tehnică de constatare din 28 01 2021, privind starea tehnică a clădirii Corp C1 – Pavilionul A, conchide:„…construcția existentă are o rezistență și o stabilitate precară, multe elemente structurale fiind în stare de precolaps și chiar de colaps.Pentru a preveni posibilele accidentări ale trecătorilor, cu efecte posibile foarte grave, starea tehnică existentă a clădirii și trendul negativ al degradărilor impune demolarea urgentă a clădirii, ținând cont de faptul că zona este puternic circulată.”Până la demararea lucrărilor de modernizare a Bulevardului 21 Decembrie 1989, trecătorii erau protejați de eventualul colaps al clădirii prin schelele montate pe fațada acesteia:Montarea dalelor de granit pe trotuare a necesitat demontarea schelelor de protecție. Așa că acum clădirea nedemolată încă de Primărie (deși a fost constatată urgența demolării de un an de zile) riscă să se autodemoleze direct în capul pietonilor:De un deceniu, pe 21 Decembrie aleșii locali ne promit un centru cultural. În 2017, în această locație ni se promitea un Centru European de Artă Contemporană – proiect fanion în dosarul de candidatură al Clujului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Bineînțeles că proiectul, care urma să fie inaugurat în 2020, nu a mai fost realizat.Nici proiectul grandios al Centrului Cultural Transilvania, care prevede construirea unui sediu pentru Filarmonică și a unui hotel cu 8 etaje, ori a unei clădiri de birouri, nu a devenit realitate, din lipsă de investitori și de viziune administrativă.Că nu s-au realizat centrele culturale promise, că s-a făcut în loc doar o parcare provizorie, devenită definitivă, e una. Dar, că nu s-au realizat încă demolările care erau urgente de anul trecut, e alta. În Cluj-Napoca, nu numai că nu putem construi, dar nu putem nici măcar demola, atunci când demolarea se impune!Priviți cum arată astăzi proprietatea Primăriei! Și treceți pe partea cealaltă a bulevardului modernizat, să nu vă lovească cumva clădirea fix în moalele capului:Colapsul prognozat de expertiza tehnică s-a produs:La Cluj, durează decenii până să se construiască la sol un amărât de centru cultural, ori la mal un banal pod. Clădirile monument-istoric stau să ne cadă în cap. Dar, în subteran, metroul zbârnâie deja, de la Florești, până la podul IRA, unde ne dăm jos și luăm trenul metropolitan până la Aeroport. Iar de la Aeroport luăm avionul spre orașele lumii unde chiar există centre culturale, nu vorbe!

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite