Connect with us

Prin Oras

Cel puțin 8 case demolate și peste patruzeci de imobile afectate de extinderea arterei Moților-Mănăștur: „Vom etapiza fiecare zonă de acolo…”

Alex Campian

Published

on

Cel puțin 8 case demolate și peste patruzeci de imobile afectate de extinderea arterei Moților-Mănăștur: „Vom etapiza fiecare zonă de acolo...”

„Dacă și pe Calea Mănăștur se fac lucrările ca și pe 21 Decembrie mai bine ne mutăm toți din Cluj”, a reacționat un clujean la analiza proiectului de extindere a Căii Moților-Mănăștur. Supra-lărgirea presupune exproprieri, un număr de cca 40 de imobile afectate și 8 case demolate. În 10 Ianuarie 2022 a fost dat ordinul de începere a lucrărilor pentru Calea Mănăștur-Mărginașă-Oțetului-Uzinei Electrice.CITEȘTE ȘI: Modernizarea Căii Moților-Mănăștur transformă zona într-un șantier întins pe 15 luni. Traficul de coșmar spre Florești se va încheia în vara lui 2023, potrivit celui mai optimist scenariuMoților+Mănăștur = șantier timp de 15 luni„Sunt lucrări complexe.Gândiți-vă la complexitatea lucrării – ne-am dori să le putem face în două zile, dar gândiți-vă ce trafic este pe Calea Mănăștur. De aceea lucrările se desfășoară etapizat. Din cele 18 luni cât este componenta contractuală, 3 luni reprezintă partea de proiectare, urmând ca celelalte 15 luni să fie partea de lucru efectiv. Vom avea o întâlnire în această săptămână pentru a putea etapiza fiecare zonă de acolo. Cu siguranță că după ce vor fi gata toate investițiile de pe Calea Mănăștur-Mărginașă și Uzinei Electrice, va fi o descongestionare serioasă a traficului. Nu se varsă în Grigorescu pentru că vedem foarte clar, mai ales cei care circulă pe acest tronson, una din zonele de aglomerare este la USAMV, autobuzele nu au alveolă unde să se retragă și o bandă este blocată; după aceea vedem pe str Mărginașă – pentru că nu pot intra doua mașini una pe lângă celălaltă, mașinile care vor să facă dreapta de pe Calea Mănăștur blochează și ele autobuzele, iar cei care vor să coboare de pe Mărginașă nu pot, pentru că trebuie să-i lase. Al doilea punct de blocaj – acolo unde vor să facă stânga spre str George Coșbuc, ori, fiind eliminat acel punct de conflict nu vor mai sta mașinile de două-trei ori la semafor pe George Coșbuc, să facă viraj la stânga”, a detaliat din obiectivele proiectului viceprimarul Dan Tarcea, într-o intervenție online. În iunie 2021, proiectul modernizării şi extinderii străzilor Calea Moţilor – Calea Mănăştur a fost votat în unanimitate de către consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca, în cadrul unei ședințe extraordinare a Consiliului Local. Un număr de 48 de imobile, din care 25 din domeniul public și 23 din domeniul privat, se suprapun lucrărilor de modernizare a tronsonului Calea Moților – Calea Mănăștur – strada Uzinei Electrice – strada Oțetului – strada Mărginașă. „Sunt afectate undeva la 45 de imobile, terenuri plus case.Sunt câteva case care urmează să fie demolate integral, cred că sunt peste 8 case, în totalitate, restul sunt terenuri. Urmează ca în următoarea ședință de Consiliu local să intrăm cu actualizarea datelor de carte funciară, o procedură absolut normală pentru a putea să mergem mai departe. Vom face, de asemenea și o reevaluare la anul 2022, pentru că legea ne permite, ca să putem să-i despăgubim pe oameni la valoarea corectă a imobilelor, astfel încât să poată să-și cumpere, dacă doresc, alte imobile sau să se poată muta și să fie liberă de sarcini toată zona, pentru a putea intra la lucrări”, a adăugat Tarcea.Valoarea totală a investiției era estimată de autorități la 54.328.940,68 lei cu TVA.„Va fi o lucrare importantă, o lucrare serioasă care, cu siguranță că va ajuta la descongestionarea traficului. Cu siguranță! Pentru că pe această zonă vor fi și piste pentru biciclete.Cu această ocazie vom încuraja și vom stimula folosirea mijoacelor de transport alternative, pentru cei care vor și care pot”, potrivit reprezentanților Primăriei. Procedura de expropriere pentru proprietățile aflate pe coridorul de modernizare și extindere a fost demarată în urmă cu un an de zile, în ianuarie 2021.În ședința de Consiliu Local din 22 decembrie 2020 a fost aprobată Hotărârea de Consiliu Local privind exproprierea acestor imobile. Valoarea totală a investiției era estimată la 54.328.940,68 lei, ceea ce înseamnă peste 10 milioane de EURO. Lucrările vor fi realizate de Antrepriza de Reparații și Lucrări Cluj (ARL).De altfel, potrivit documentației aprobate deja de consilierii locali, valoarea exproprierilor era estimată la suma de 14.466.601,95 lei, iar durata de a realizare a investiției era preconizată inițial la 24 de luni.Proiectul prevede modernizarea circulației pentru oferirea unor alternative la utilizarea autovehicului personal, prin realizarea de piste de biciclete și benzi dedicate pentru transportul public în comun, o prefacere a zonei pentru reducerea congestiei traficului în zonă, pe axa est-vest.Primăria Cluj-Napoca are în derulare proiectul de modernizare a axei est-vest a municipiului Cluj-Napoca pe direcția Calea Moților-Calea Mănăștur, prin exproprieri ale unor case ce trebuie demolate, benzi reversibile semaforizate, un podeț peste Canalul Morii sau o piațetă publică.Acestea sunt câteva dintre măsurile propuse de specialiști și cuprinse în PUZ, pentru a conecta trei cartiere ale orașului, Grigorescu-Mănăștur-Zorilor, prin extinderea unor artere și pentru a moderniza sistemul de benzi dedicate pe axa est-vest, conform proiecțiilor administrației locale. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite