Connect with us

Prin Oras

Digital living: Clujul profund se transformă digital. Pentru început, la nivel de strategie pe hârtie

Alex Campian

Published

on

Digital living: Clujul profund se transformă digital. Pentru început, la nivel de strategie pe hârtie

Clujul profund, din cartiere, sau din unele zone semi-centrale rămâne ancorat în anii ’90, însă Consiliul local urmează să adopte o strategie digitală de dezvoltare a municipiului, proiect inițiat cu aproape un an în urmă. CITEȘTE ȘI: Reabilitarea străzilor din zona Liceului Nicolae Bălcescu rămâne pentru la anul și la mulți anizona semi-centrală a Clujului, ianuarie 2022La aproape un an de la anunțul privind elaborarea unei strategii digitale de dezvoltare a Clujului, consilierii locali vor adopta proiectul de hotărâre privind transformarea digitală a orașului. „Se aprobă Strategia de transformare digitală a municipiului Cluj-Napoca, comform Anexei care face parte integrantă din din prezenta hotărâre”, se arată în proiectul ce va fi adoptat de consilierii locali.În Aprilie 2021, la nivelul Primăriei Cluj-Napoca se înființa o nouă structură: Direcția Strategii de Informatizare, transformare digitală și inovare, în subordinea primarului municipiului Cluj-Napoca, având în structura organizatorică un număr de 18 posturi. Astfel, în cel de-al doilea trimestru al anului trecut, pe lângă numărul total de 1164 directori, funcționari și personal contractual de la nivelul administrației locale, autoritățile înființau o structură cu încă 18 posturi. CITEȘTE ȘI: Cu peste 1100 de angajați, Primăria Boc se digitalizează cu o nouă direcție și peste 20 de posturi în plusTot atunci, în Aprilie 2021, autoritățile anunțau elaborarea așa-numitei Strategii de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca ce are în vedere două scenarii posibile de implementare.„Documentul are la bază o analiză temeinică și subliniază câteva priorități strategice cheie pentru transformarea digitală a orașului: centrarea pe cetățean, rolul esențial al educației și al educației digitale, prioritizarea inovării în toate domeniile și în toate formele, interoperabilitate, integrarea serviciilor și deschiderea seturilor de date ș.a.m.d.”, explica edilul Emil Boc în ședința de lucru privind elaborarea strategiei digitale a Clujului. După 9 luni de zile de la inițierea primelor demersuri, așa-numita strategie digitală ajunge pe masa Consiliului local. CITEȘTE ȘI: O nouă strategie de dezvoltare digitală a Clujului: de la smart living la incluziune digitalăStrategia digitală a fost corelată și cu Planul Național de Redresare și Reziliență cu posibilitatea de modificare pe parcurs în funcție de modul de implementare a criteriilor și programelor cuprinse în PNRR.Cluj-Napoca s-a inspirat din modelul estonian de digitalizare. Strategia digitală a municipiului se bazează pe două scenarii aflate în analiză.Coordonatorii așa-numitei strategii recomandă adoptarea Scenariului 1 din cele două propuse. „Primăria Cluj-Napoca joacă un rol esențial în transformarea digitală a comunității”, notează coordonatorii Strategiei digitale. Cele mai mari provocări pentru autoritățile locale sunt reprezentate de absența personalului calificat, dar și colaborarea inter-instituțională deficitară:„Pentru primăria Cluj-Napoca cele mai importante obstacole sunt lipsa personalului calificat, dificultatea oferirii unui pachet salarial la nivelul pieței, organizarea și procedurile interne necorelate cu nevoile digitalizării, precum și interoperabilitatea inter-instituțională deficitară”, se arată în Strategia de dezvoltare digitală a municipiului Cluj-Napoca. Scenariul 1Un prim scenariu este cel în care autoritatea locală alege să investească în continuare în proiectele necesare trecerii la următorul nivel de digitalizare, cu o arie de acoperire care include aici cel puțin zona metropolitană, dacă nu întreg județul.Un astfel de proiect necesită acțiuni concertate ale unui număr mult mai mare de instituții publice locale, deconcentrate și descentralizate, plus eventuali actori privați.Cooperarea poate fi complicată de probleme manageriale, legislative, tehnice, financiare și de resurse umane, plus probabilitatea ca unele proiecte să fie imposibil de realizat la nivel local.Aceste acțiuni se pot realiza cu speranța că standardele și soluțiile folosite la Cluj vor fi apoi adoptate sau vor putea fi integrate într-un viitor ecosistem național coerent.Preluarea pe scară largă nu este în niciun fel garantată, cu toată influența pe care Cluj-Napoca o are în acest domeniu (în esență, Cluj-Napoca singur nu își poate impune soluțiile la nivel național). Din acest motiv există posibilitatea ca o parte importantă a investițiilor realizate să nu poată fi folosite la potențialul lor real.Scenariul 2Un alt scenariu se referă la concentrarea pe serviciile pe care le poate oferi Primăria independent de celelalte instituții publice locale sau naționale, în ideea creșterii calității acestor servicii pe cât posibil, în speranța că cerințele preliminare necesare unui ecosistem național de e-guvernare vor fi create relativ rapid de la nivel central (acest lucru ar duce la posibilitatea digitalizării accelerate și la nivel local).Această strategie are avantajul de a fi mai puțin riscantă (în esență se așteaptă avansul digitalizării la nivel național), dar nu ajută la avansul real al orașului către transformarea digitală pe care cei mai importanți actori din comunitate au declarat în repetate rânduri că și-o doresc. De asemenea, nu există momentan nicio garanție că administrația centrală are resursele sau voința politică pentru crearea acestor piloni esențiali.„Recomandăm adoptarea unei strategii care să încerce implementarea primului scenariu, cu toate riscurile prezentate mai sus”, arată coordonatorii documentului. Strategia de transformare digitală a municipiului poate fi consultată AICI.Municipiul Cluj-Napoca a mai beneficiat de o strategie amplă de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, însă prea puține dintre obiectivele incluse au prins contur.  

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Prin Oras

Apel la donare de sânge – Hai să-l ajutăm împreună pe Balogh Eduárd! ❤️

Stefan Petre

Published

on

Dragi Părinți, Cunoscuți și Prieteni, 🙏

La solicitarea medicilor, Asociația Părinților Báthory face un apel către toți cei care pot ajuta prin donare de sânge.

🧒 Balogh Eduárd, băiețelul de 12 ani rănit grav în accidentul de pe strada Avram Iancu, se află în prezent internat la secția de terapie intensivă neurochirurgie pediatrică (ATI Neurochirurgie) și are urgent nevoie de sânge (grupa A2).

Totuși 👉 donatorii de orice grupă sanguină pot ajuta!
Fiecare donare contează, iar fiecare gest de solidaritate poate face o diferență uriașă.


🩸 Informații importante pentru donatori:

📍 Unde se poate dona:
La orice centru de donare din Cluj sau din țară.

🩹 Ce trebuie să menționați:

„Pentru Balogh Eduárd, internat la ATI Neurochirurgie – Cluj.”

🕒 Până când se poate dona:
➡️ Vă rugăm să faceți donarea până cel târziu joi, 9 octombrie.


Fiecare picătură de sânge înseamnă o șansă reală la viață. ❤️
Prin gestul tău, îl poți ajuta pe Eduárd să lupte și să se întoarcă acasă sănătos.

Mulțumim din inimă tuturor celor care aleg să se implice,
pentru timpul, empatia și sprijinul acordat! 🙏

Asociația Părinților Báthory

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom