Connect with us

Prin Oras

În loc să repare turnurile și pontonul pericol public din Stufărișurile de la Sic, inspectorii Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate se zborșesc la primarul comunei

Alex Campian

Published

on

În loc să repare turnurile și pontonul pericol public din Stufărișurile de la Sic, inspectorii Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate se zborșesc la primarul comunei

Stufărișurile de la Sic, o rezervație de importanță națională, a doua cea mai mare întindere de stuf din România, vizitată anual de zeci de mii, poate chiar sute de mii de persoane, este ignorată total de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Agenția este administratorul rezervației, iar sarcina majoră a agenției este să protejeze stufărișurile și să aibă grijă de amenajările făcute în scop turistic astfel încât cei care vizitează acel loc să nu sufere accidente.În loc să se ocupe de acest lucru, inspectorii de la ANANP se zborșesc la primarul comunei Sic, Sallai Ioan din cauză că a pus niște panouri de atenționare la intrarea în rezervație. Incidentul nu este recent, dar este relevant când vine vorba despre atitudinea ANANP vis a vis de o atracție turistică importantă. Într-o vizită în comună, inspectorii i-au spus primarului că denigrează Agenția prin montarea panourilor cu mesaje de avertizare a turiștilor.Mesajul de pe panoul cu pricina este următorul:„Starea pontonului și a turnurilor de observare este într-o stare avansată de degradare (putrezirea materialelor lemnoase). Prezintă pericol de accidentare!”.Citește și:Stufarisurile de la Sic, atractie turistica de INTERES NATIONAL, lasate in paragina – FOTOZiar de Cluj a solicitat un punct de vedere reprezentanților ANANP cu privire la starea foarte proastă a amenajărilor pentru turiști din rezervație, despre care am scris în articolul menționat anterior. Răspunsul lor arată clar că ANANP nu are nici cea mai mică intenție să facă vreo reparație a pontoanelor și turnurilor de observare. Mai mult, într-un mod voalat, lasă să se înțeleagă că au pasat sarcina modernizării amenajărilor din lemn către Primăria Sic, o primărie săracă, fără bani, care este cu bugetul la cota de avarie.„Prin prezenta vă aducem la cunoștință faptul că începând cu data de 13.01.2022 este în vigoare acordul de parteneriat intervenit între Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (nr. 236/13.01.2022) și Primăria comunei Sic (nr. 8135/13.12.2021) care are ca obiect asocierea în parteneriat pentru o informare și colaborare mai eficiente cu privire la statutul ariilor naturale protejate ROSCI0099 Lacul Știucilor – Sic – Puini – Bonțida și a sitului Natura 2000 ROSPA0104 Bazinul Fizeșului precum și în ariile naturale protejate de importanță națională cu care acestea se suprapun (inclusiv rezervația naturală IV.22 Sic conform Hotărârea nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone). De asemenea, prin acest parteneriat se dorește reabilitarea/îmbunătățirea și întreținerea infrastructurii de vizitare existente din raza UAT alături de însușirea de către comunitatea locală și turiști a unor norme de comportament ecologic necesar asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a societății și a mediului; formarea unei atitudini dezaprobatoare față de cei care încalcă astfel de norme și principii”, se arată în răspunsul transmis de ANANP la următoarea întrebare adresată de Ziar de Cluj: „Când se vor face lucrări de renovare a pontoanelor din lemn, a turnurilor de observare și a foișoarelor din Rezervația Naturală Stufărișurile din Sic, județul Cluj (acestea fiind acum într-o avansată stare de degradare)”.Din răspunsurile la întrebările următoare reiese clar că ANANP este total dezinteresată de amenajarea Stufărișurilor de la Sic pentru a evita producerea de accidente în rândul turiștilor. Dacă tot nu există nici un interes în acest sens, ne întrebăm de ce nu se închide rezervația pentru turiști? Așa toată lumea ar fi liniștită (turiștii nu s-ar mai expune accidentelor, ANANP ar evita bătăile de cap, iar Primăria nu ar mai cheltui puținii bani pe care îi are).Primăria comunei Sic este o primărie de rangul 3, în această categorie fiind incluse comunele cu cel mai mic număr de locuitori. Aceasta înseamnă că și banii din bugetul local sunt puțini, deci de unde bani pentru repararea amenajărilor din rezervație?„Am venituri proprii 1,5 milioane lei și eu cheltui 180 mii lei doar pentru factura la curent. Deci bugetul meu este doar un sfert din venituri proprii, iar restul trebuie să fac rost din altă parte. Aveam stufărișurile concesionate la Agenția de Protecția Mediului, preluate ulterior de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și în 5-10 ani de când sunt preluate de ANANP nu s-a investit nici un leu. Am mai reparat noi câte ceva, dar dacă nu este al meu nu pot și nici nu am bani”, a declarat, pentru Ziar de Cluj, Ioan Sallai, primarul comunei Sic.Chiar și așa, Primăria Sic a mai înlocuit pe ici colo scândurile rupte de pe ponton, dar cu frica în sân pentru că rezervația nu era în administrarea sa înainte de semnarea acordului cu ANANP, în ianuarie 2022. Acum că e totul legal, primarul spune că va face anul acesta reparații la ponton și turnul de observare pe cheltuiala comunei, dacă din partea ANANP există un total dezinteres.„Tot m-am rugat de ei la Agenție, tot am făcut anunțuri către ei pentru că aparține de ei nu de Primărie și ca să pot repara pontonul am fost nevoit să închei un parteneriat ca să pot face totul legal. Ei nu fac nimic, nimic, nimic deși ei ar trebui să protejeze, să repare infrastructura, să întrețină. Acel ponton construit prin 2003-2004 este deja periculos. Eu am mai reparat, dar m-am temut că atunci când vine Curtea de Conturi mă întreabă cum am cheltuit banii publici. Dar anul acesta reparăm și podul și turnul”, a mai spus Ioan Sallai.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite