Connect with us

Eveniment

Povestea neștiută de la construirea barajului de la Tarnița: „După ce au introdus toate datele în calculator… surpriză mare. Rezulta că barajul nu rezistă”

Diana Petrescu

Published

on

Povestea neștiută de la construirea barajului de la Tarnița: „După ce au introdus toate datele în calculator... surpriză mare. Rezulta că barajul nu rezistă”

Arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, a relatat o întâmplare de la construirea barajului de la Tarnița. Echipa care a proiectat barajul a trecut prin mari emoții după ce a introdus calculele de pe hârtie în calculator pentru a fi verificate. Deși barajul era deja construit, datele arătau că acesta nu rezistă.”În urma cu peste 10 ani, pe vremea când profesam în mediul privat, am avut ocazia să-l cunosc pe dl. ing. Christidis – proiectantul barajului. La una dintre întâlniri mi-a povestit o întâmplare cu proiectarea barajului. Barajul este din beton, în dublu arc și reprezenta ceva inedit la momentul proiectării fiind cel mai zvelt din ţară. Povestea spunea că, la câțiva ani după darea în folosință a barajului, Institutul de Studii și Proiecte Hidrotehnice (ISPH) București a fost dotat cu un calculator.Acesta urma să fie folosit la realizarea calculelor de rezistentă și stabilitate a barajelor. Dl. Ing. Christidis, împreună cu colegii dânsului, au zis că profită de ocazie să-și testeze calculele de la barajul Tarnița. După ce au introdus toate datele în calculator… surpriză mare. Rezulta că barajul nu rezistă (asta deși era de câțiva ani executat). După două zile și două nopți de verificare a datelor, s-a găsit greșeala – era introdus greșit un parametru în calculator.S-a remediat și calculele au coincis cu cele de pe hârtie. La anul se împlinesc 50 de ani de când a fost pus în funcțiune. Respect dl. Christidis! Avem oameni valoroși!”, a relatat Salanță.Barajul de la Tarnița este un baraj în arc construit în anul 1974, situat între comunele Râșca, Mărișel și Gilău, în județul Cluj, la vest de municipiul Cluj-Napoca, în România. Acesta este asociat cu Lacul Tarnița, un lac de acumulare cu o suprafață de aproximativ 215 hectare și o lungime de peste 8 kilometri. Lacul Tarnița este alimentat de apele Văii Someșul Cald, unul dintre afluenții Someșului Mic.Barajul are o înălțime de 97 de metri și o lungime a coronamentului de 237 de metri. A fost construit cu scopul principal de a produce energie electrică, având o capacitate de debit deversor de 850 mc/s.Hidrocentrala Tarnița, asociată cu barajul, a fost pusă în funcțiune în iunie 1974 și are o putere instalată de 45 MW. În plus, în zona barajului lacului Tarnița a fost construită și o microhidrocentrală, care a fost dată în funcțiune în mai 2009, având două microhidroagregate echipate cu turbine Francis, fiecare având o putere de 800 kW.Lacul Tarnița și zona din jurul său sunt apreciate ca destinații turistice. Aici, vizitatorii pot desfășura diverse activități, cum ar fi navigația cu iole, plimbări cu caiacul, pescuit, înot și plimbări cu barca

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Șase persoane salvate pe munte de salvamontiștii clujeni în weekend

Alex Campian

Published

on

Salvamont Cluj în acțiune – șase persoane salvate de pe munte în weekend

Salvamontiștii din Cluj au intervenit în acest weekend pentru a salva șase persoane aflate în dificultate pe traseele montane. În total, la nivel național, Dispeceratul Național Salvamont a înregistrat 25 de apeluri de urgență, dintre care șase în județul Cluj.

În urma intervențiilor, 35 de persoane au fost salvate, șapte au fost transportate la spital cu ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont, iar patru au fost evacuate cu elicopterele SMURD. Din păcate, patru persoane au fost găsite decedate și predate IML.

De asemenea, salvamontiștii au oferit 36 de informații și sfaturi despre traseele montane.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Tragedie la Cluj-Napoca: O mamă s-a aruncat de la etajul spitalului, lăsând în urmă un copil de două luni

Alex Campian

Published

on

Spitalul de copii Cluj-Napoca – imagine exterioară a Clinicii Pediatrie 2, locul tragediei în care o mamă s-a aruncat de la etaj

O dramă tulburătoare s-a petrecut duminică dimineață, la Clinica de Pediatrie 2 din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca. O femeie în vârstă de 39 de ani, mamă a unui bebeluș de două luni, s-a aruncat de la fereastra spitalului, pierzându-și viața în urma impactului.

Femeia, identificată ca Tatiana K., era originară din Republica Moldova și deținea și cetățenie bulgară. Ea fusese internată împreună cu fiul ei pentru ca acesta să primească îngrijiri medicale. Nimic nu părea să prevestească gestul extrem pe care l-a făcut.

Echipajele de la Ambulanță au ajuns rapid la fața locului și au efectuat manevre de resuscitare, însă, din păcate, viața femeii nu a mai putut fi salvată.

🔹 Copilul a rămas internat în secția de Pediatrie pentru continuarea tratamentului. Potrivit medicilor, starea lui generală este stabilă. Acesta a fost preluat în grijă de tatăl său, cetățean român, și de bunica din partea tatălui.

🔍 Poliția Cluj a deschis o anchetă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele tragediei. Deocamdată, cazul este cercetat sub aspectul uciderii din culpă, o procedură standard în astfel de situații.

📍 Clinica Pediatrie 2 este una dintre cele mai importante instituții medicale dedicate copiilor din județ, oferind tratamente specializate pentru nou-născuți, sugari, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani.


🕯️ O mamă, o viață pierdută, un copil rămas fără sprijinul matern. O tragedie care zguduie întreaga comunitate.

 

Sursa Info&Foto : Cluj24.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom