Connect with us

Prin Oras

Unde sunt secțiile pentru ”marii arși” din România? În stadioane

Alex Campian

Published

on

Unde sunt secțiile pentru ”marii arși” din România? În stadioane

Prioritățile de guvernare post #Colectiv, ale guvernelor Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban (unu și doi), Cîțu, Ciucă, Ciolacu (10 miniștri în 8 ani), au fost să construiască 2 spitale și 8 stadioane. Și nici o secție nouă pentru ”marii arși”, ci doar o secție barică pentru ”narile țâțe” la amantele politicienilor.
Cele două spitale construite (vorba vine), sunt: unul la Mioveni, a cărui construcție a început undeva acum vreo 30 de ani și care a fost dat în folosință în 2019 și altul construit prin efortul societății civile, pe banii românilor care au donat, cel al Asociaței Dăruiește Viață, dar care încă nu este în folosință -din varii motive de umflat mușchii politicienilor de la guvernare.
În rest și-a tras stadion Craiova – de 52 de milioane de euro, cei din Târgu Jiu – de 28 de milioane de euro, ”Steaua Armă-sii”, noul stadion Ghencea – de 95 de milioane de euro, Rapidulețul – de 37 de milioane de euro și Sibiul, nu cel din urmă, dar ultimul pe lista de investiții absolut necesare din bani publici, probabil să aibă pentru golf când se va retrage de la Președinție domnul Profesor de Globetrotterism de 32 de milioane de euro.
Bani publici, necesari pentru a fi investiți în gloria celor care au semnat și ștampilat cele necesare investiției și care, pentru mentenanță, cheltuiesc și de cinci ori mai mult (în milioane de lei) față de ceea ce încasează. Un exemplu elocvent este stadionul din Craiova (de parcă Cluj Arena ar fi un stadion care se întreține din efort propriu și vânzare de bilete când e dat moca pentru a alimenta conturile untoldiene ale plodului de sereist, Bogdan Buta!): în 2022, societatea care administrează arena doljeană a avut încasări de puțin peste 2 milioane de lei, iar întreținerea arenei a costat peste 11 milioane lei.
Să fie primit!
Important este faptul că în Cluj-Napoca, orașul Untoldului dezlănțuit și al marilor spitale în care investesc de se cutremură comunicatele de presă date de Emil Boc și Alin Tișe, NU EXISTĂ NICIMI MĂCAR UN PAT ECHIPAT PENTRU ÎNGRIJIREA MARILOR ARȘI.
Marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a enumerat paturile pentru marii arși existente în România la ora actuală:
”Şase paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, 5 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arşi Bucureşti, 5 paturi Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Sf. Spiridon Iaşi, 5 paturi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Pius Brânzeu’ Timişoara, 3 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni, 10 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” Bucureşti”.
Oricât ne-am dorit și oricât am citit înșiruirea de paturi făcută de ministru, de lastânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos, de jos în sus,pe mica șimarea diagonală, nu am reușit să dăm peste denumirea Cluj-Napoca.
Noi încă stăm în metroul lui Boc, amenajări cu beton și dale ale parcurilor, cei 2 kilometri de centură metropolitană scoși cu forcepsul licitațiilor repetate și care OSĂ facă legătura cu Spitalul Regional de Urgență, care se construiește din vorbe încă din 2007.
Și mai stăm în ceva: în rahatul de la Pata Rât și CMID, care zilele acestea s-a revărsat pestilențial peste Cluj-Napoca. Noroc cu polia că a mai potolit văpaia și a mai spălat mirosul de vorbe azvârlite-n vânt de Boc și Tișe de peste un deceniu.
PS: Și anul acesta s-a scăpat, la mustață, de o catastrofă la Untold. Lăcomia fără limite a organizatorilor și complicitatea autorităților locale s-a văzut foarte bine la actuala ediție, în care au înghesuit triplul capacității legale din punct de vedere al autorizării ISU pe Cluj Arena, au blocat evacuările și le-au luat foc, necontrolat, artificiile. Cu niciun pat pentru ”marii arși” ”existent” în Cluj-Napoca, sunt curios ce controale declanșa statul român ca după tragedia #Colectiv (un an mai târziu, toate locațiile controlate și amendate în Cluj-Napoca, de exemplu, funcționaiu la fel de ilegal și o fac în continuare), după tragedia #2_Mai, după tragedia #Crevedia? Sunt curios ce bălmăjeau autoritățile complice locale? De fapt, nu sunt curios. Doamne ferește să se întâmple ceva!

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Primăvara înfloritoare pe malurile Someșului din Cluj: Culorile vibrante ale florilor de mai încântă privirile și îmbie la contemplare

Diana Petrescu

Published

on

Cu primăvara în toi, Clujul își dezvăluie splendoarea verde, iar florile de mai colorează malurile Someșului, conferind un aer proaspăt și îmbietor. Primarul Emil Boc, aflat în plină campanie electorală, nu ratează ocazia de a sublinia aspectul verde al orașului. “Vă invităm la relaxare și mișcare!”, a transmis acesta, evidențiind, în același timp, preocuparea pentru mediu și promovarea activităților în aer liber.

Cu toate că malurile Someșului arată încântător în această perioadă, nu putem trece cu vederea faptul că în ultimii ani s-a construit intens pe aceste terenuri. În ciuda acestor aspecte, imaginile selectate cu grijă de echipa de comunicare a primarului Emil Boc scot în evidență zonele care emană frumusețe și arată foarte bine.

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

 

Malul Someșului, Cluj!
Malul Someșului, Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Malurile Someșului capătă treptat aspectul Sena pariziana

Maria Costea

Published

on

Malurile Someșului prind viață și încep să evolueze către aspectul caracteristic al marilor râuri europene. Pe măsură ce infrastructura și spațiile verzi sunt dezvoltate și îmbunătățite, Someșul devine tot mai asemănător cu malurile Senelui, râul emblematic al Parisului.

Această transformare nu este doar o simplă coincidență, ci reflectă eforturile continue ale autorităților locale de a îmbunătăți calitatea mediului urban și de a crea spații publice atractive pentru locuitori și turiști. Prin investiții în parcuri, promenade și alte facilități recreative, malurile Someșului devin tot mai mult un loc preferat pentru plimbări și relaxare.

Compararea cu Sena pariziană sugerează nu doar o schimbare fizică, ci și o transformare culturală și socială în comunitatea locală. Această evoluție reflectă dorința de a integra natura și frumusețea peisajului în viața urbană, oferind locuitorilor o oază de relaxare și reîmprospătare în mijlocul orașului.

În final, această transformare a malurilor Someșului demonstrează potențialul incredibil al dezvoltării urbane sustenabile și al revitalizării spațiilor naturale în cadrul orașelor moderne.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Musafiri noi in Parcul Central

Diana Petrescu

Published

on

Tocmai că treceam azi prin parc și am observat doi bătrânei care se uitau în sus intr-un copac. Inițial am crezut că se uită după vreo veveriță sau vreo ciocănitoare, dar ce să vezi …  într-o scorbură erau 2 bufnițe.. 😮… Una a zburat în celălalt copac iar cealaltă a rămas în scorbură ( probabil există şi pui acolo.)

Poate au mai observat și alții ( eu abea aci 😀 ) dar din câte am înțeles nu sunt de multă vreme “stabiliți” acolo … ( bătrânul zicea că ii urmăresc de ceva vreme cu nevastăsa și mereu le si fac poze 😊 ) .  a spus Tunde Pop trecătoarea care a observat bufnițele.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite