Connect with us

Prin Oras

Unde sunt secțiile pentru ”marii arși” din România? În stadioane

Alex Campian

Published

on

Unde sunt secțiile pentru ”marii arși” din România? În stadioane

Prioritățile de guvernare post #Colectiv, ale guvernelor Ponta, Cioloș, Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban (unu și doi), Cîțu, Ciucă, Ciolacu (10 miniștri în 8 ani), au fost să construiască 2 spitale și 8 stadioane. Și nici o secție nouă pentru ”marii arși”, ci doar o secție barică pentru ”narile țâțe” la amantele politicienilor.
Cele două spitale construite (vorba vine), sunt: unul la Mioveni, a cărui construcție a început undeva acum vreo 30 de ani și care a fost dat în folosință în 2019 și altul construit prin efortul societății civile, pe banii românilor care au donat, cel al Asociaței Dăruiește Viață, dar care încă nu este în folosință -din varii motive de umflat mușchii politicienilor de la guvernare.
În rest și-a tras stadion Craiova – de 52 de milioane de euro, cei din Târgu Jiu – de 28 de milioane de euro, ”Steaua Armă-sii”, noul stadion Ghencea – de 95 de milioane de euro, Rapidulețul – de 37 de milioane de euro și Sibiul, nu cel din urmă, dar ultimul pe lista de investiții absolut necesare din bani publici, probabil să aibă pentru golf când se va retrage de la Președinție domnul Profesor de Globetrotterism de 32 de milioane de euro.
Bani publici, necesari pentru a fi investiți în gloria celor care au semnat și ștampilat cele necesare investiției și care, pentru mentenanță, cheltuiesc și de cinci ori mai mult (în milioane de lei) față de ceea ce încasează. Un exemplu elocvent este stadionul din Craiova (de parcă Cluj Arena ar fi un stadion care se întreține din efort propriu și vânzare de bilete când e dat moca pentru a alimenta conturile untoldiene ale plodului de sereist, Bogdan Buta!): în 2022, societatea care administrează arena doljeană a avut încasări de puțin peste 2 milioane de lei, iar întreținerea arenei a costat peste 11 milioane lei.
Să fie primit!
Important este faptul că în Cluj-Napoca, orașul Untoldului dezlănțuit și al marilor spitale în care investesc de se cutremură comunicatele de presă date de Emil Boc și Alin Tișe, NU EXISTĂ NICIMI MĂCAR UN PAT ECHIPAT PENTRU ÎNGRIJIREA MARILOR ARȘI.
Marți, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a enumerat paturile pentru marii arși existente în România la ora actuală:
”Şase paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti, 5 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arşi Bucureşti, 5 paturi Spitalul Clinic de Urgenţă Judeţean Sf. Spiridon Iaşi, 5 paturi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Pius Brânzeu’ Timişoara, 3 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni, 10 paturi la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii ”Grigore Alexandrescu” Bucureşti”.
Oricât ne-am dorit și oricât am citit înșiruirea de paturi făcută de ministru, de lastânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos, de jos în sus,pe mica șimarea diagonală, nu am reușit să dăm peste denumirea Cluj-Napoca.
Noi încă stăm în metroul lui Boc, amenajări cu beton și dale ale parcurilor, cei 2 kilometri de centură metropolitană scoși cu forcepsul licitațiilor repetate și care OSĂ facă legătura cu Spitalul Regional de Urgență, care se construiește din vorbe încă din 2007.
Și mai stăm în ceva: în rahatul de la Pata Rât și CMID, care zilele acestea s-a revărsat pestilențial peste Cluj-Napoca. Noroc cu polia că a mai potolit văpaia și a mai spălat mirosul de vorbe azvârlite-n vânt de Boc și Tișe de peste un deceniu.
PS: Și anul acesta s-a scăpat, la mustață, de o catastrofă la Untold. Lăcomia fără limite a organizatorilor și complicitatea autorităților locale s-a văzut foarte bine la actuala ediție, în care au înghesuit triplul capacității legale din punct de vedere al autorizării ISU pe Cluj Arena, au blocat evacuările și le-au luat foc, necontrolat, artificiile. Cu niciun pat pentru ”marii arși” ”existent” în Cluj-Napoca, sunt curios ce controale declanșa statul român ca după tragedia #Colectiv (un an mai târziu, toate locațiile controlate și amendate în Cluj-Napoca, de exemplu, funcționaiu la fel de ilegal și o fac în continuare), după tragedia #2_Mai, după tragedia #Crevedia? Sunt curios ce bălmăjeau autoritățile complice locale? De fapt, nu sunt curios. Doamne ferește să se întâmple ceva!

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite