Connect with us

Eveniment

Sondaj/ Cum trăiesc românii distanţarea socială

Stefania Heinz

Published

on

Sondaj/ Cum trăiesc românii distanţarea socială

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, în perioada 7 – 8 aprilie 2020 un nou studiu dedicat percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19.
Această parte a studiului a urmărit modul în care măsurile de restricționare a deplasărilor și a interacțiunilor sociale dispuse de autorități pe fondul epidemiei de COVID – 19 sunt respectate și percepute de către români și să evalueze modul în care românii utilizează produsele de protecție (dezinfectanți, mănuși, măști) și gradul de acces la acestea.

Dezinfectanții pentru mâini și cei pentru suprafețe sunt produsele de protecție pe care românii le dețin în cele mai ridicate proporții, în această perioadă. Peste 55% dintre participanții la studiul IRES spun că au în gospodărie dezinfectant pentru mâini și 57% au dezinfectant pentru suprafețe, în cantități suficiente. 4 din 10 români spun că au în cantități suficiente mănuși de protecție din cei peste trei sferturi câți spun că le dețin. Dezinfectantul pentru haine este produsul deținut în cea mai mică măsură dintre produsele de protecție, doar puțin peste jumătate dintre participanții la studiu spun că dețin acest produs, iar pentru 33% cantitatea este suficentă. Măștile reprezintă ce mai deficitar produs: 77% dintre români spun că le dețin, dar 40% susțin că au în cantități insuficiente. 44% dintre respondenții care au declarat că dețin măști și le-au cumpărat, 33% susțin că aveau aceste produse înainte să înceapă criza generată de COVID – 19, 22% spun că le-au primit de la locul de muncă, de la prieteni sau le-au procurat din alte surse, în timp ce aproape 1 din 5 spun că și le-au confecționat singuri sau cineva cunoscut.

Datele arată că respondenții de peste 65 de ani, femeile și persoanele cu educație scăzută și cei din mediul rural dețin produse de protecție în proporții reduse, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu educație ridicată au aceste produse în proporții mai ridicate.

Dezinfectantul pentru mâini este deținut în proporții mai ridicate de către bărbați, de tineri, de respondenții cu educație medie și peste și de către cei care locuiesc în Transilvania și Banat.

Mănușile de protecție sunt deținute mai mult de bărbați, de persoanele între 36 și 65 de ani și de respondenții cu educație ridicată.

Măștile sunt deținute în mai mare măsură de către bărbați, de către respondenții tineri (18-35 de ani), de către cei cu educație ridicată și de respondenții din orașe.

Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor nu sunt disponibile în comerț. O treime sunt de părere că aceste materiale sunt disponibile cu unele dificultăți și doar 6% spun că acestea se găsesc fără dificultăți.

Vârstnicii și persoanele care locuiesc în mediul rural sunt respondenții care semnalează în proporții ridicate faptul că produsele de protecție nu sunt disponibile în comerț.

Mai mult de trei sferturi dintre români spun că respect în totalitate indicațiile transmise de Guvern și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Procentul se menține constant de la declanșarea stării de urgență.

Categoriile în rândul cărora se manifestă un grad mai ridicat de conformism sunt persoanele între 51 și 65 de ani și respondenții cu educație superioară și peste.

Două treimi (67%) dintre români susțin că au respectat în totalitate indicația de rămâne la domiciliu. Procentul este în creștere față de studiile anterioare (52% – 16-17 martie, 59% – 21-24 martie).

45% dintre români au ieșit într-un loc public în perioada 4 – 7 aprilie, 29% au ieșit o dată, iar 16% au ieșit de mai multe ori. 55% nu au ieșit deloc.

Cumpărăturile sunt motivul principal pentru care au ieșit din casă cei mai mulți români. Al doilea motiv pentru care românii au ieșit din casă este legat de muncă.

65% dintre respondenți cred că majoritatea oamenilor din localitatea lor respectă recomandările autorităților privind conduita în această perioadă.

Românii sunt indeciși în a caracteriza experiența de a rămâne la domiciliu din ultima perioadă: 35% spun că este mai degrabă plăcută, 34% că este mai degrabă neplăcută, iar 30% nici plăcută, nici neplăcută. Însă, în ultimele două săptămâni, a crescut proporția celor care consideră că experiența este mai degrabă neplăcută (19% – 16-17 martie, 34% – 7-8 aprilie).

7% dintre participanții la studiu au continuat să primească vizite și după declararea stării de urgență. Cei mai mulți au primit vizite din partea rudelor, prietenii și vecinii se află și aceștia printre vizitatori.

Volumul eșantionului: 1.055 indivizi de 18 ani și peste.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Eveniment

Pelerinajul de la Nicula – Rugăciune, lumină și speranță în ziua Adormirii Maicii Domnului

Alex Campian

Published

on

Vedere panoramică cu Mănăstirea Nicula și pelerinii veniți la hram

La poalele blânde ale dealului din satul Nicula, la câțiva kilometri de Gherla, Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” pulsează de credință. În fiecare an, pe 15 august, curțile ei se umplu de oameni care vin ca să atingă o bucată din pace — pelerini cu lumânări, copii în brațe, bătrâni cu pași mărunți, tineri cu glasuri tremurate. Anul acesta, ca dintotdeauna, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului rămâne inima acestei adunări: o prezență care adună rugăciuni, lacrimi și povești personale de mulțumire.

Povestea Niculei se împletește cu legenda icoanei care — spun cronicile vechi și memoria colectivă — a plâns în secolul al XVII-lea, un semn care a aprins atenția țăranilor și a clerului. De atunci, locul a devenit sanctuar: bisericuța modestă s-a transformat în mănăstire, iar drumul spre deal s-a umplut de poteci ale credinței. Mulți pelerini vorbesc despre vindecări neașteptate, despre chemări care le-au schimbat viața; alții trec pur și simplu pentru a mulțumi sau pentru a primi o clipă de liniște.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Mănăstirea Nicula, pictată în 1681

Ajunul hramului e o noapte de priveghere: cântecele liturgice se revarsă, tămâia se amestecă cu aerul rece al serii, iar lumânările creează mici constelații pe pavajul curții. Dimineața, procesiunile de pe 14 și 15 august se contopesc într-un flux neîntrerupt de credincioși care își așteaptă rândul la închinare. Mulți au venit pe jos din Gherla sau din satele din jur, tradiție păstrată din generație în generație — alegere făcută nu doar din credință, ci ca jertfă simbolică, ca dialog între trup obosit și sufletul care cere ajutor.

Credincioși participând la Slujba Prohodului Maicii Domnului la Mănăstirea Nicula

În 15 august 2025, pelerinajul a fost din nou un semn că tradiția trăiește: slujbe solemne oficiate la altarul de vară, predici încărcate de mângâiere și sute de mărturii adunate la coadă. Organizatorii au comunicat programul și indicațiile pentru pelerini public, așa cum fac de obicei pe pagina oficială de Facebook a Mănăstirii și pe site-ul instituției — detalii și anunțuri pe https://www.facebook.com/ManastireaNiculaOficial și pe http://www.manastireanicula.ro.

Legendele din jurul icoanei au crescut cu fiecare secol: se pomenește de părinți care au găsit vindecare, de oameni care au lăsat la tocul ușii câte o povară și au plecat mai ușori. Aceste relatări, unele însemnate în arhive, altele păstrate oral, dau culoare pelerinajului: nu e doar un eveniment liturgic, ci o colecție vie de destine care vibrează sub același acoperiș spiritual.

Atmosfera, mai presus de cifre, e una a comuniunii. Vezi freamătul pregătirilor — tarabe cu iconițe, rugăciuni șoptite, mame care leagă părul copilului cu o panglică de coroană, bătrâni care își găsesc loc pe o bancă și stau în tăcere, mulțumind. Pentru mulți, clipa închinării la icoană e mai mult decât ritual: e o reamintire că nu sunt singuri. Lacrima se naște firesc, uneori de bucurie, alteori de ușurare.

Mănăstirea Nicula rămâne, astfel, un far al spiritualității românești — un loc în care istoria, legenda și trăirea contemporană se întâlnesc. Indiferent dacă vii pentru prima oară sau revii după multe hramuri, pleci cu o poveste personală, cu o lumânare stinsă în inimă și cu speranța că drumul spre același deal va mai fi parcurs cândva.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

IULIUS – 25 de ani de inovație în retail și regenerare urbană în România

Alex Campian

Published

on

ULIUS 25 de ani de retail și regenerare urbană în România

IULIUS marchează un sfert de secol de activitate, timp în care a redefinit standardele retailului românesc și a transformat marile orașe prin proiecte de referință. Cu o viziune integrată, ce îmbină shoppingul, businessul, natura și lifestyle-ul, compania a devenit un reper nu doar pe piața locală, ci și în Europa de Est.

De la primul mall regional, la proiecte mixed-use de talie europeană

Povestea a început în anul 2000, la Iași, cu primul mall din afara Capitalei – o premieră care a deschis drumul retailului modern în România. Următorii 25 de ani au adus investiții de peste 1,2 miliarde de euro, dezvoltarea rețelei Iulius Mall și lansarea unor proiecte de pionierat în regenerarea urbană: Palas Iași și Iulius Town Timișoara.

Astăzi, portofoliul include:

  • 8 proiecte regionale în Iași, Suceava, Cluj-Napoca și Timișoara

  • peste 320.000 mp de spații de retail

  • 1.000+ branduri internaționale și antreprenori locali

  • peste 73 de milioane de vizite anual

„Proiectele noastre sunt destinația strategică a marilor branduri internaționale. Am dorit să creăm spații vibrante, parte din viața comunității”, afirmă Oana Diaconescu, Head of Retail Leasing IULIUS.

Retail, business și natură – o formulă de succes

Centrele comerciale IULIUS sunt locuri unde cumpărăturile se îmbină cu experiențe de relaxare și socializare: cinematografe, zone HoReCa, centre de entertainment și grădini urbane spectaculoase.
Palas Iași și Iulius Town Timișoara sunt exemple de proiecte mixed-use unde retailul și spațiile office se completează reciproc, generând trafic constant și atractivitate pentru investitori.

Investiții în viitor

  • Iași – Reamenajarea Palasului: 80 milioane € investiți în modernizare, sub semnătura Foster + Partners, cu extinderea zonei verzi și integrarea armonioasă în centrul orașului.

  • Cluj-Napoca – RIVUS: 500 milioane € pentru cel mai mare proiect de reconversie urbană din țară, pe platforma Carbochim, cu 142.000 mp retail și peste 400 de magazine.

  • Constanța – Proiect de regenerare urbană: 800 milioane €, pe 38 ha, cu funcțiuni de retail, office, cultură și divertisment, după un proces unic de bioremediere a terenului.

  • Tomești, Iași – Family Market: 28 milioane €, cu 16.000 mp închiriabili, pentru comerț de proximitate.

O amprentă verde în marile orașe

IULIUS a integrat în proiectele sale 18 hectare de grădini urbane cu peste 80.000 de arbori și arbuști, aducând natura în inima orașelor. În plus, compania este un susținător activ al culturii și artei, găzduind 1.000+ evenimente anual.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Eveniment

Patru cetățeni străini, prinși cu bijuterii furate la un festival din Cluj

Alex Campian

Published

on

Hoți prinși pe Aeroportul Cluj-Napoca înainte de a fugi spre Barcelona

Cluj-Napoca, început de august. Orașul pulsează sub luminile și sunetul unui festival de muzică. În timp ce mii de oameni dansează, patru cetățeni străini își fac loc prin mulțime cu un alt “program artistic”: furturi de bijuterii.

📅 7–10 august – Polițiștii primesc 16 sesizări despre lănțișoare prețioase smulse de la gâtul oamenilor. Biroul de Investigații Criminale intră în alertă. Începe o vânătoare pe timp de festival.


Primul pas greșit al hoților

10 august, seara – Un bărbat de 45 de ani, suspect în mai multe cazuri, este depistat și reținut. Pistele duc rapid la restul grupului.

11 august, dimineața – Aeroportul Cluj-Napoca. Trei persoane – o femeie de 30 de ani și doi bărbați de 46 și 37 de ani – sunt surprinse chiar înainte de a se îmbarca spre Barcelona. Planul de evadare se încheie pe pista de control a Poliției de Frontieră.


Ce au găsit în bagaje

În valize, anchetatorii descoperă:

  • 18 lănțișoare din metale prețioase

  • parfumuri

  • cartușe de țigarete

  • pachete de cafea și alte bunuri

Bunuri furate recuperate de polițiștii din Cluj-Napoca


O operațiune la secundă

Acțiunea a fost coordonată de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale, cu sprijinul Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj-Napoca, Sectorului Poliției de Frontieră Aeroport Cluj-Napoca, Secției 7 Poliție și Serviciului pentru Acțiuni Speciale.

Toți cei patru suspecți au fost reținuți pentru 24 de ore, iar cercetările continuă pentru a reconstitui întreaga lor activitate infracțională.

📹 Momentul intervenției poate fi urmărit aici: Video

Info&Video: Facebook Inspectoratul de Politie Judetean Cluj

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom