Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a realizat, în perioada 7 – 8 aprilie 2020 un nou studiu dedicat percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19.
Această parte a studiului a urmărit modul în care măsurile de restricționare a deplasărilor și a interacțiunilor sociale dispuse de autorități pe fondul epidemiei de COVID – 19 sunt respectate și percepute de către români și să evalueze modul în care românii utilizează produsele de protecție (dezinfectanți, mănuși, măști) și gradul de acces la acestea.
Dezinfectanții pentru mâini și cei pentru suprafețe sunt produsele de protecție pe care românii le dețin în cele mai ridicate proporții, în această perioadă. Peste 55% dintre participanții la studiul IRES spun că au în gospodărie dezinfectant pentru mâini și 57% au dezinfectant pentru suprafețe, în cantități suficiente. 4 din 10 români spun că au în cantități suficiente mănuși de protecție din cei peste trei sferturi câți spun că le dețin. Dezinfectantul pentru haine este produsul deținut în cea mai mică măsură dintre produsele de protecție, doar puțin peste jumătate dintre participanții la studiu spun că dețin acest produs, iar pentru 33% cantitatea este suficentă. Măștile reprezintă ce mai deficitar produs: 77% dintre români spun că le dețin, dar 40% susțin că au în cantități insuficiente. 44% dintre respondenții care au declarat că dețin măști și le-au cumpărat, 33% susțin că aveau aceste produse înainte să înceapă criza generată de COVID – 19, 22% spun că le-au primit de la locul de muncă, de la prieteni sau le-au procurat din alte surse, în timp ce aproape 1 din 5 spun că și le-au confecționat singuri sau cineva cunoscut.
Datele arată că respondenții de peste 65 de ani, femeile și persoanele cu educație scăzută și cei din mediul rural dețin produse de protecție în proporții reduse, în timp ce tinerii între 18 și 35 de ani și persoanele cu educație ridicată au aceste produse în proporții mai ridicate.
Dezinfectantul pentru mâini este deținut în proporții mai ridicate de către bărbați, de tineri, de respondenții cu educație medie și peste și de către cei care locuiesc în Transilvania și Banat.
Mănușile de protecție sunt deținute mai mult de bărbați, de persoanele între 36 și 65 de ani și de respondenții cu educație ridicată.
Măștile sunt deținute în mai mare măsură de către bărbați, de către respondenții tineri (18-35 de ani), de către cei cu educație ridicată și de respondenții din orașe.
Peste 4 din 10 români spun că în localitatea lor materialele de protecție de tipul măștilor, dezinfectanților sau mănușilor nu sunt disponibile în comerț. O treime sunt de părere că aceste materiale sunt disponibile cu unele dificultăți și doar 6% spun că acestea se găsesc fără dificultăți.
Vârstnicii și persoanele care locuiesc în mediul rural sunt respondenții care semnalează în proporții ridicate faptul că produsele de protecție nu sunt disponibile în comerț.
Mai mult de trei sferturi dintre români spun că respect în totalitate indicațiile transmise de Guvern și Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU). Procentul se menține constant de la declanșarea stării de urgență.
Categoriile în rândul cărora se manifestă un grad mai ridicat de conformism sunt persoanele între 51 și 65 de ani și respondenții cu educație superioară și peste.
Două treimi (67%) dintre români susțin că au respectat în totalitate indicația de rămâne la domiciliu. Procentul este în creștere față de studiile anterioare (52% – 16-17 martie, 59% – 21-24 martie).
45% dintre români au ieșit într-un loc public în perioada 4 – 7 aprilie, 29% au ieșit o dată, iar 16% au ieșit de mai multe ori. 55% nu au ieșit deloc.
Cumpărăturile sunt motivul principal pentru care au ieșit din casă cei mai mulți români. Al doilea motiv pentru care românii au ieșit din casă este legat de muncă.
65% dintre respondenți cred că majoritatea oamenilor din localitatea lor respectă recomandările autorităților privind conduita în această perioadă.
Românii sunt indeciși în a caracteriza experiența de a rămâne la domiciliu din ultima perioadă: 35% spun că este mai degrabă plăcută, 34% că este mai degrabă neplăcută, iar 30% nici plăcută, nici neplăcută. Însă, în ultimele două săptămâni, a crescut proporția celor care consideră că experiența este mai degrabă neplăcută (19% – 16-17 martie, 34% – 7-8 aprilie).
7% dintre participanții la studiu au continuat să primească vizite și după declararea stării de urgență. Cei mai mulți au primit vizite din partea rudelor, prietenii și vecinii se află și aceștia printre vizitatori.
Volumul eșantionului: 1.055 indivizi de 18 ani și peste.
Source link