Connect with us

Sport

Autoritățile, somate să intervină de urgență pentru salvarea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca. „Statul român are posibilitatea să decidă o expropriere în interes public”.

Stefan Petre

Published

on

Palatul Bánffy/Muzeul de Artă din Cluj-Napoca/ Foto: Muzeul de Artă

Actualitate

Fundația Doina Cornea a lansat o petiție prin care solicită autorăților centrale și locale să intervină prin mecanisme legale pentru salvarea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca.

Palatul Bánffy/Muzeul de Artă din Cluj-Napoca/ Foto: Muzeul de Artă

  La mijlocul lunii septembrie, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a fost somat să predea moștenitorilor două treimi din Palatul Bánffy din centrul Clujului, în urma unei decizii a instanței de judecată. Astfel, o bună parte din muzeu nu va mai putea fi valorificată, iar operele de artă nu vor mai putea fi expuse.  În acest context, Fundația Doina Cornea a formulat o petiție prin care solicită atât președintelui Klaus Iohannis, cât și primarului Emil Boc intervenții „de urgență” pentru salvarea clădirii de patrimoniu, ca parte a culturii naționale și de o însemnătate deosebită pentru comunitatea clujeană. „Noi, semnatarii acestei petiţii, ne adresăm vouă, celor care ne reprezentaţi interesele, atât naţionale cât şi locale, în toate domeniile vieţii noastre – a celor care am făcut posibil, prin votul nostru să ocupaţi cele mai înalte demnităţi ale statului român – să interveniţi de urgenţă şi să găsiţi formula legală pentru salvarea Muzeului de Artă din Cluj-Napoca”, arată semnatarii petiției. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, înfiinţat în anul 1951, a avut la bază fondul Muzeului Ardelean, dar şi pinacoteca donată de către colecţionarul de artă Virgil Cioflec Universităţii Clujene.Exproprieri pentru cauză de utilitate publică?Potrivit semnatarilor petiției, statul român ar trebui să-și manifeste dreptul de preempțiune ori să poată folosi dreptul de expropriere pentru cauză de utilitate publică.  „Chiar dacă istoria Muzeului de Artă clujean nu este una de lungă durată acesta a intrat în peisajul cultural al urbei devenind păstrătorul unui important fond artistic şi locul central al unor evenimente culturale fără de care Clujul ar deveni mult mai sărac.Nu este rolul nostru să evaluăm sau contestăm deciziile instanţelor din România. Până la proba contrarie acestea sunt juste, temeinice şi legale. Dar rolul nostru, atât al cetăţenilor cât şi al întregii clase politice, este acela de a face tot ceea ce este legal posibil pentru a salva Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.Chiar dacă, pe baza sentinţei judecătoreşti definitive şi irevocabile, noii proprietari vor intra în posesia unei părţi importante din Palatul Bánffy statul român are posibilitatea să decidă o expropriere în interes public, plătind bineînţeles proprietarilor justa valoare a părţii din imobil ce le va aparţine. Oare cultura nu se poate pune pe acelaşi plan cu lucrările de infrastructură pentru care se fac exproprieri?”, notează reprezentanții Fundației Doina Cornea în textul petiției. Chiar dacă Consiliul Județean Cluj, sub a cărui administrare funcționează Muzeul de Artă, ar putea achita plata unei chirii lunare pentru ca activitatea muzeului să nu fie afectată, ci să se poată desfășura nemijlocit în aceleași spații, reprezentanții Fundației Doina Cornea arată că o asemenea soluție se poate dovedi riscantă în timp. „Nu credem că este o soluţie viabilă şi sigură luarea in chirie de către muzeu a părţii pierdute din palatul Bánffy. Există numeroase exemple în istoria recentă de instituţii care şi-au pierdut astfel, după câţiva ani de închiriere, sediile.CITEȘTE ȘI: 
Muzeul de Artă, SOMAT să predea moștenitorilor o mare parte din Palatul Bánffy: „Un tezaur de 16.000 de opere de artă va fi ascuns privirilor” Ce ar face francezii şi clasa lor politică dacă, prin absurd, o instanţă pariziană ar fi dat câştig de cauză unui biet personaj care, pe baza unei hârtiuţe de nimeni expertizată şi autentificată, şi-ar fi adus brusc aminte că este singurul urmaş dintr-o lungă listă succesorală a unei curtezane căreia, ca recompensă pentru serviciile sale, Regele Ludovic al XIV-lea i-ar fi făcut cadou vreo trei camere din Palatul Versailles?Prin această petiţie vă cerem să acţionaţi cu maximă urgenţă şi să salvaţi Muzeul de Artă din Cluj-Napoca!”, se arată în petiția citată. Potrivit unei sentințe definitive, Muzeul de Artă trebuie să restituie moștenitorilor „cota de 3/4 parte din încăperile  situate la parterul imobilului; cota de 2/3 parte din fostul apartament nr. 1, în prezent demolat parțial; cota de 3/4 parte încăperile  situate la etajul imobilului; cota de  2380/3287 parte din teren”.Din anul 1956 Muzeul de Artă a funcţionat neîntrerupt în palatul Bánffy, fostă reşedinţă a Guvernatorului Transilvaniei. Citiți monitorulcj.ro și pe Google News

CITEȘTE ȘI:

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Șoc la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, în fața judecății pentru FURT! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Cosmin Ardelean

Published

on

Cutremur la CFR Cluj! Paszkany și Mureșan, judecați pentru delapidare! Prejudiciu de 10 milioane de euro!

Un nou scandal de proporții zguduie fotbalul clujean! Procesul în care Arpad Paszkany (53 de ani), fost patron al CFR Cluj, și Iuliu Mureșan (71 de ani), fost președinte al clubului, sunt acuzați de infracțiuni grave este pe cale să înceapă.

Tribunalul Cluj a decis începerea procedurilor judiciare în acest dosar, în care Paszkany și Mureșan sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani.

Acuzațiile sunt extrem de grave: cei doi foști conducători ar fi delapidat fonduri provenite din participarea echipei în grupele Ligii Campionilor, provocând un prejudiciu uriaș de aproximativ 10 milioane de euro clubului CFR Cluj. Se presupune că sumele ar fi fost deturnate între anii 2008 și 2013, prin intermediul unor contracte fictive încheiate cu firme offshore.

Arpad Paszkany, care a condus CFR Cluj până în 2017, este acuzat de:

  • Săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat
  • Instigare la delapidare, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată
  • Instigare la evaziune fiscală în formă agravată și continuată
  • Instigare la spălarea banilor, în formă continuată

Iuliu Mureșan, înlăturat din conducerea clubului în aceeași perioadă cu Paszkany, este considerat complice la săvârșirea acestor fapte.

Între timp, Arpad Paszkany trăiește în Marbella, Spania, alături de iubita sa cu 24 de ani mai tânără, Antonela Pătruț, cunoscută pentru participarea la emisiunea “Insula Iubirii”.

Această perioadă controversată din istoria clubului CFR Cluj contrastează puternic cu succesele sportive obținute sub conducerea lui Paszkany: promovarea în Superliga, câștigarea a trei campionate și participarea în Liga Campionilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Legenda halterelor din Cluj: Povestea campionului care a scris istorie

Cosmin Ardelean

Published

on

Ștefan Tașnadi – Clujeanul care a ridicat România pe podiumul olimpic

Ștefan Tașnadi (Tasnádi István), unul dintre cei mai mari halterofili ai României și un adevărat simbol al Clujului, rămâne o legendă a sportului. Cu o carieră impresionantă și peste 50 de recorduri naționale doborâte, Tașnadi și-a pus amprenta asupra halterelor românești, devenind primul sportiv din țară care a cucerit medalii la categoriile mari de greutate.

Născut pe 21 martie 1953, lângă Cluj, la Sic, Tașnadi și-a început cariera în 1970 la Școala Sportivă Viitorul Cluj, iar ulterior a fost legitimat la AS Clujana. A devenit rapid unul dintre cei mai valoroși sportivi români, fiind selecționat în lotul olimpic de haltere al României între 1976 și 1984.

Argint olimpic la Los Angeles
Momentul de glorie al carierei sale a fost la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, unde a cucerit medalia de argint la categoria 110 kg. Pe lângă această performanță remarcabilă, a obținut și o medalie de bronz la Campionatele Europene și Mondiale de la Moscova în 1983.

De la campion la mentor
După retragerea din activitatea competițională, Tașnadi și-a dedicat viața antrenoratului, formând generații de sportivi la CS Universitatea Cluj. De asemenea, a activat ca arbitru internațional, contribuind la dezvoltarea acestui sport. Pentru meritele sale excepționale, i-au fost acordate titlurile de Maestru Emerit al Sportului și Clujean de Onoare.

Marele campion s-a stins din viață pe 28 februarie 2018, însă moștenirea sa continuă să inspire tinerii halterofili și să rămână un reper al excelenței în sport.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

Piste de biciclete luminate noaptea în Polonia. Oare când la Cluj?

Cosmin Ardelean

Published

on

Polonia luminează viitorul bicicliștilor – când vine și rândul Clujului?

Imaginează-ți o pistă de biciclete care începe să strălucească odată cu lăsarea serii, fără electricitate, fără becuri și fără costuri de întreținere! Nu, nu e un scenariu dintr-un film SF, ci o realitate impresionantă din Polonia.

În orașul Lidzbark Warmiński, bicicliștii se pot bucura de o pistă inovatoare realizată dintr-un material fosforescent special, care absoarbe lumina solară pe timpul zilei și o eliberează treptat pe timpul nopții. Rezultatul? Un traseu spectaculos, de un albastru intens, care oferă nu doar o priveliște uimitoare, ci și mai multă siguranță în trafic.

Această soluție sustenabilă elimină necesitatea iluminatului stradal clasic, fiind prietenoasă cu mediul și economică pe termen lung. Inspirată de proiecte similare din Olanda, pista a atras rapid atenția urbanistilor și a comunităților de bicicliști din întreaga Europă.

Dar ce se întâmplă la Cluj? Orașul nostru se mândrește cu o comunitate activă de bicicliști, însă infrastructura încă lasă de dorit. O astfel de inovație ar putea revoluționa transportul alternativ și ar transforma Clujul într-un oraș și mai prietenos cu bicicliștii.

Dacă Polonia a reușit, de ce nu și noi? Poate că e timpul ca administrația locală să ia în considerare acest model și să aducă un plus de siguranță și inovație pe pistele de biciclete din Cluj!

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite