Connect with us

Eveniment

“Vina bătrânilor de a fi bătrâni”. Ioan Aurel Pop: “Nu împingeți „bunăvoința” aceasta față de bătrâni și după 15 mai, pentru că ar fi dureros”

Stefania Heinz

Published

on

"Vina bătrânilor de a fi bătrâni".  Ioan Aurel Pop: "Nu împingeți „bunăvoința” aceasta față de bătrâni și după 15 mai, pentru că ar fi dureros"

Preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop a publicat un text despre prelungirea restricțiilor după data de 15 mai, în ceea ce îi priveşte pe vârstnici. 
Redăm, mai jos, mesajul integral! 

Sunt multe comunități care, de-a lungul timpului, și-au blamat ori îndepărtat bătrânii și nu întotdeauna cu intenții rele. De fapt, nici nu contează intențiile, ci rezultatul. Din păcate, societățile post-industriale se îndreaptă spre nașteri tot mai puține. În paralel, se produce creșterea duratei medii și a speranței de viață a oamenilor. Astfel, tot mai mulți oameni vor fi în putere la vârste mai înaintate și, prin urmare, vor fi activi la asemenea vârste. Omenirea îmbătrânește, dar acest fapt nu este neapărat o tragedie, din moment ce ne extindem viața activă spre vârste care odinioară erau destinate odihnei.

Aflu că avem un Comitet Național pentru Situații Speciale de Urgență care, în aceste timpuri de asalt al bolii, ia măsurile cele mai potrivite în cunoștință de cauză. Este, evident, mult mai bine ca măsurile să fie severe și nu laxe, pentru a preveni înainte de a fi prea târziu. Măsurile acestea se iau pe baza unor date și, de cele mai multe ori, este vorba de date statistice. Altele mai bune nu avem și suntem obligați să ne ghidam după statistici, deși oamenii sunt ființe palpabile și nu se îmbolnăvesc și nu mor în funcție de statistici.

Revin, în acest cadru, la măsurile de izolare a bătrânilor într-un mod special, diferit de cele de izolare a celorlalte categorii de cetățeni. Trec peste faptul că nu toți oamenii sunt bătrâni la 65 de ani, așa cum se întâmpla în urmă cu secole sau chiar cu decenii. Izolarea specială a bătrânilor, după cum suntem asigurați, se face din rațiuni de protejare a lor. Totuși, în conștiința publică, ideea că bătrânii ar fi purtătorii cei mai mari ai virusului Corona este adânc înrădăcinată. Dacă ar fi așa, atunci ce rost are să-i înghesui pe toți în spațiul public (mai ales în magazine, adică în locuri închise) preț de două ore, în condițiile în care celelalte categorii sunt libere să iasă și ele în același interval? Dacă între orele 11 și 13, pot fi pe stradă și bătrânii (grupați cu toții atunci) și pot fi și ceilalți, oare nu sporește riscul de îmbolnăvire, mai ales că, în acest moment, în cele mai multe locuri din țară, masca și mănușile sunt doar recomandate, nu obligatorii. Oare dacă bătrânii s-ar putea distribui pe toata durata zilei, nu ar fi mai avantajos pentru limitarea contagiunii, nu s-ar rări posibilii răspânditori ai bolii?
Dar, dincolo de aceasta, aminteam de statistici pentru că ele trebuie să fie un îndrumar pentru decidenți în aceste situații-limită. Am mai arătat că ne-ar fi fost util să știm câți oameni mureau în medie pe zi în România înainte de a veni această pacoste peste noi, ca să putem aprecia cât de distrugătoare este pandemia. Nu cred că Institutului Național de Statistică i-ar fi fost greu să ne spună acest lucru, fiindcă nu era vorba de calcule prea complicate. În plan mondial, am văzut recent că s-au relevat asemenea date și că molima a făcut să crească numărul decedaților, în medie, de aproape trei ori față de perioada de dinaintea flagelului. Este foarte grav, dureros și trist. Pentru milioanele de familii care au morți este tragic, iremediabil, catastrofal. Acestor familii statistica nu le ajută la nimic. Revin, totuși, la statistică și constat, din date accesibile publicului larg, următoarele: în 2018, au murit în România 263 463 de oameni, ceea ce înseamnă 721,8 oameni, în medie, pe zi. Proporțional, sunt ceva mai mulți decât în Germania (de patru ori mai populată decât România), unde mor, în vremuri obișnuite, cam 2200 de oameni pe zi. E firesc să fie așa, deoarece în Germania speranța de viață e mai mare decât în România. Am urmărit – după datele Anuarului Statistic al României și după alte câteva surse coroborate – care este repartiția decedaților pe grupe de vârstă. Astfel, din cei 263 463 morți din 2018, erau 147 094 de persoane de peste 75 de ani, adică 55,8% din total. Morții de peste 60 de ani erau 223 740 și însemnau 84,9% din total. Acestea sunt, să zicem, două extreme. La mijlocul acestor extreme se situează morții de peste 65 de ani, care au fost în 2018 în număr de 201 399, adică 76,4% din total.

Ce constatăm în cazul îmbolnăvirilor și deceselor cauzate de acest virus? Las deoparte faptul că, între cei infectați din România, 70-80% aparțin grupei de vârstă cuprinse între 30-69 de ani și că grupa de vârstă cea mai afectată se referă la persoanele între 40-49 de ani. Prin urmare, cele mai multe cazuri de îmbolnăvire se înregistrează în rândul maturilor și nu în rândul bătrânilor. Dacă s-ar fi dovedit undeva că bătrânii răspândesc mai intens virusul, deși se îmbolnăvesc mai puțin, atunci grija izolării acestor persoane de peste 60-70 de ani ar fi avut o rațiune, din moment ce populația activă, producătoare de bunuri și servicii, este formată, în primul rând, din maturi și tineri. Dar nici statisticile morților nu-i culpabilizează pe bătrâni. Conform unor calcule mai vechi, de când aveam doar 150 de morți, 68% dintre ei erau persoane de peste 60 de ani. Să spunem că astăzi când avem, din păcate, de aproape patru ori mai mulți, procentajul bătrânilor morți ar fi crescut, ajungând la 75% dintre toți cei care ne-au părăsit. Să admitem – deși nu avem date – că media mondială i se potrivește și României și că acum, în vrem de pandemie, mor și la noi de trei ori mai mulți oameni decât în timpuri normale.
Ce dovedesc toate aceste date? În primul rând ele arată un lucru elementar, care poate să-i surprindă pe unii, dar care nu este surprinzător: bătrânii mor cam în aceeași proporție deopotrivă în vreme de pandemie și în vreme de liniște. Nu reiese de nicăieri că mor acum – proporțional vorbind – mai mulți bătrâni decât odinioară.

Dimpotrivă, dacă ar fi să ne luăm după datele parțiale invocate mai sus, procentajul bătrânilor care mor în vremuri normale este mai mare decât al celor răpuși de Coronavirus. În consecință, trebuie să constatăm un fapt natural, vechi de când e lumea: bătrânii oricum mor pe capete și este absolut normal să fie așa, până când nu se va găsi secretul vieții veșnice. Bătrânii sunt bolnavi de diferite boli și vulnerabili în orice perioadă istorică. Virusul acesta – după cum se vede – nu i-a făcut mai vulnerabili decât erau. Dacă am fi avut, înainte de Covid-19, doar 50 de bătrâni din 100 de decedați, iar acum am fi ajuns, din pricina molimei, la 80 de bătrâni din 100, atunci ne-am putea mobiliza – din dragoste pentru ființa umană de orice vârstă, de oriunde și de oricând – să-i protejăm pe bătrâni prin măsuri speciale restrictive. Dar lucrurile nu stau așa, după cum e lesne de observat.

Ce soluție se impune? Una singură, anume să-i lăsăm pe bătrâni în plata Domnului și să nu-i „protejăm” acum mai mult decât i-am „protejat” înainte. Bătrânii nu au nevoie de discriminare pozitivă. Ei sunt gata să stea în izolare, în carantină, să poarte măști și mănuși, să respecte și orele de libertate impuse conform ordonanțelor militare din timpul stării de urgență etc. Dar nu împingeți „bunăvoința” aceasta față de bătrâni și după 15 mai, pentru că ar fi dureros și grav. Chiar dacă ar veni o criză economică distrugătoare – cum spun unele voci de Casandră – nu bătrânii vor sărăci țara și nu bătrânii îi vor priva pe tineri de bunuri. Ei au muncit în timpuri mai grele ca să-și asigure bătrânețea și nu au nevoie de milă și de pomană. Nu-i umiliți cu grija excesivă, lăsați-i în rând cu lumea, nu-i mai individualizați mereu, ca și cum ei ar fi purtătorii răului. Izolarea discriminatorie a bătrânilor – în condițiile în care nu se dovedește necesară – îi va îndreptăți pe cei care-i învinuiesc pe bătrâni că mor acum mai mult decât altădată. De ce? Simplu! Ținuți în izolare și arătați mereu cu degetul, vor muri într-adevăr mai mulți, dar nu de boala aceasta teribilă, ci de inimă rea, de supărare, de lehamite de viață.

Distinși cititori, se poate să nu am dreptate în cele ce am spus mai sus. Aștept să fiu contrazis cu date sigure, mai bune decât cele găsite de mine. Voi recunoaște cel dintâi că am greșit și îmi voi cere scuze. Firește nu îmi voi cere scuze față de cei mă contrazic cu invective, cu jigniri, răstălmăciri sau cu apostrofări. Cel mai ușor lucru pe lumea asta este, dincolo de sfaturile date altora, să facem ironii gratuite. Ne-am cucerit dreptul de a nu fi de acord întotdeauna unii cu alții, dar dezacordurile se produc în condiții civilizate, de respect. Altminteri nu au rost. Pe de altă parte, chiar dacă nu aș avea dreptate și chiar dacă bătrânii ar răspândi mai mult boala decât tinerii și ar muri mult mai mulți acum decât înainte de molimă, nu ar trebui discriminați prin izolare excesivă. Izolarea îndelungată ucide ființa umană la orice vârstă. Dacă va trebui să trăim mai mult timp cu acest virus printre noi, atunci o vom face în distanțare, cu mască, cu mănuși, fără adunări, fără petreceri, fără călătorii îndepărtate etc., dar nu în singurătate. Singurătatea distruge ființa umană, indiferent de vârstă și o face fără implicarea teribilului virus.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Cultura

VIDEO| Florin Piersic, 90 de ani de legendă. Maestrul care a transformat aniversarea într-un spectacol memorabil

Alex Campian

Published

on

Sursa: Facebook : Florin Piersic

Florin Piersic a împlinit marți venerabila vârstă de 90 de ani, iar momentul a fost marcat printr-o gală aniversară specială, organizată luni seară la Teatrul Național București. Evenimentul a reunit familia, colegii de breaslă și publicul care l-a urmărit și iubit de-a lungul a mai bine de șase decenii de carieră.

Una dintre sălile Teatrului Național București s-a deschis pentru a-l sărbători pe actorul care a devenit, pentru generații întregi, un simbol al teatrului și filmului românesc. Florin Piersic nu a fost doar celebrat, ci a fost, așa cum și-a obișnuit publicul, protagonistul unui adevărat spectacol.

George Ivașcu, actor:
„Florin Piersic este un spectacol, el. După cum se ştie, vedeţi, el poate să ţină sala până dimineaţa şi nu e o glumă, este o zestre, un tezaur al teatrului şi filmului românesc.”

În sală, emoția a fost dublată de admirația publicului, exprimată simplu și sincer:

„Faptul că-l iubeşte toată lumea, toată ţara, oameni de toate generaţiile, asta spune multe şi la 90 de ani.”

„A fost un adevărat spectacol şi o mare plăcere să vedem o asemenea valoare.”

Seara a fost presărată cu momente emoționante. Florin Piersic a surprins publicul urcând la pian, unde a interpretat o melodie dedicată mamei sale, un gest intim, primit cu aplauze îndelungate. Omagiile au continuat printr-un moment muzical oferit de actrița Medeea Marinescu.

Medeea Marinescu:
„Nu au putut lipsi nici scenele amuzante. O copie a lui Mărgelatu călare a adus în faţa publicului un moment nedorit de spontaneitate cabalină.”

Pe tot parcursul galei, florile și cuvintele simple au vorbit despre legătura specială dintre actor și public:

„Un om extraordinar.”
Reporter: Cum a fost să îi dăruiţi flori?
Spectator: „Un privilegiu.”
„Este o persoană extraordinară, ştie să asculte, ştie să tacă”, a spus o altă spectatoare.

O viață pentru scenă și film – scurt omagiu biografic

Născut la 27 ianuarie 1936, la Cluj-Napoca, Florin Piersic a intrat în lumea filmului în 1957, cu rolul lui Tănase din „Ciulinii Bărăganului”. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, şi-a început cariera scenică pe scena Teatrului Naţional din Capitală, în 1959, impunându-se rapid ca unul dintre cei mai promițători actori ai generației sale.

Consacrarea a venit prin cinematografie. Florin Piersic a construit, de-a lungul anilor, o filmografie emblematică: „Neamul Şoimăreştilor”, „De-aş fi… Harap Alb”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, dar mai ales seria filmelor cu haiduci – „Haiducii lui Şaptecai”, „Zestrea domniţei Ralu”, „Fraţii Jderi”. Personajele sale, completate de roluri memorabile în filme de aventură și mister precum „Drumul oaselor”, „Trandafirul galben”, „Masca de argint” sau „Colierul de turcoaze”, au devenit repere ale cinematografiei românești.

Distincțiile nu au întârziat să apară. În 1967 a primit Ordinul Meritul Cultural, în 2002 a fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, iar în 2019 a primit Premiul UNITER pentru întreaga carieră. În 2011, a devenit primul român cu stea pe Aleea Piața Timpului din București.

Dincolo de roluri, Florin Piersic a rămas un povestitor unic, capabil să transforme fiecare apariție într-o întâlnire personală cu publicul. Proiecte precum „Omul cu 100 de chipuri” sau „Hoinărind printre amintiri” au consolidat această legătură rară dintre artist și spectator.

Anul 2024 a adus și încercări dificile, cu probleme medicale serioase și o perioadă lungă de recuperare. Revenirea sa în fața publicului, la 90 de ani, a avut astfel o semnificație aparte.

Florin Piersic rămâne, la această vârstă simbolică, nu doar un mare actor, ci o parte vie din memoria culturală a României. Un om care a traversat epoci și generații, păstrându-și farmecul, vocea și capacitatea rară de a emoționa. Un omagiu în aplauze pentru o viață trăită sub luminile scenei.

Gala anivesara 90 de ani Florin Piersic sursa: stirileprotv.ro

Video and info: stirileprotv.ro, Facebook : Florin Piersic

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Cluj-Napoca sărbătorește Ziua Unirii Principatelor Române: evenimente, concerte și tradiții pe 24 ianuarie!

Alex Campian

Published

on

Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca invită întreaga comunitate să participe la Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită pe 24 ianuarie 2026. Orașul va fi îmbrăcat în haine de sărbătoare pentru a marca 167 de ani de la Mica Unire, printr-un program complet de ceremonii, spectacole folclorice și concerte.

Evenimentele încep la ora 11:00, în scuarul bustului domnitorului Al. I. Cuza (scuarul CEC, B-dul 21 Decembrie 1989, vizavi de Instituția Prefectului Județul Cluj). Programul include:

  • discursuri oficiale;

  • defilarea gărzii de onoare și a Muzicii Militare;

  • ceremonie religioasă;

  • depunerea de coroane și jerbe de flori;

  • Hora Unirii.

Ceremonia este organizată de Instituția Prefectului Județului Cluj, Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, împreună cu Divizia 4 Infanterie „Gemina”.

Manifestările continuă în Piața Unirii, cu momente artistice care vor anima întreaga zi:

  • 13:00 – Regal folcloric: Ansamblul folcloric Ioan Berci, artiști locali precum Mariana Gabrian Sfechiș, Roxana Poiană, Florian Roșan, Andra Cocian, Iulia Bucur, Ioana Breda Morar, Narcisa și Ana Georgeta Balla și alții, acompaniați de Orchestra Regal Transilvan.

  • 19:00 – Concert Semnal M.

Pe 24 ianuarie va fi și ultima zi a iluminatului festiv din centrul orașului:

  • „Corul Îngerilor” (strada Iuliu Maniu) – spectacole la 17:30, 18:00, 18:30, 19:00, 19:30, 20:00, 20:30, 21:00, 21:45

  • „Pădurea de Crăciun” (strada Universității) – spectacole la 17:15, 17:45, 18:15, 18:45, 19:15, 19:45, 20:15, 20:45, 21:15

Evenimentul este organizat cu sprijinul partenerilor oficiali Terapia – O companie Sun Pharma, Iulius Mall Cluj-Napoca, partener principal Ursus, și al altor parteneri precum Coca-Cola, Alexandrion, Coral Impex, Distribuție Energie Electrică România și Why Not Us. Parteneri media: TVR Cluj, Radio Impuls, Radio Cluj.

Restricții de circulație

Primăria Cluj-Napoca informează participanții că pe perioada manifestărilor vor exista restricții de circulație:

  • 22 ianuarie 2026, ora 7:00 – 25 ianuarie 2026, ora 22:00 – restricționarea circulației pe banda trei de pe latura de Est a Pieței Unirii, când situația o impune;

  • 24 ianuarie 2026, 11:30 – 12:00 – restricționarea circulației pe B-dul 21 Decembrie 1989, zona intersecției cu Piața Avram Iancu și strada Cuza Vodă;

  • 24 ianuarie 2026, 17:00 – 20:00 – închiderea traficului pe str. Napoca, Piața Unirii (latura de Sud și Est) și B-dul Eroilor.

La mulți ani, România! La mulți ani, Cluj-Napoca!

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Eveniment

Un nou concept culinar atrage publicul la Iulius Mall Cluj: Bite Me Korea, succes din prima zi

Alex Campian

Published

on

Food court-ul de la Iulius Mall Cluj continuă să se dezvolte prin concepte internaționale care aduc diversitate și experiențe culinare actuale. Cea mai recentă inaugurare, restaurantul Bite Me Korea, a confirmat interesul tot mai mare al clujenilor pentru street food-ul asiatic, reușind să atragă peste 700 de vizitatori chiar în ziua deschiderii spune monitorulcj.ro

Noua locație propune reinterpretarea unuia dintre cele mai populare preparate din Coreea de Sud, corndog-ul, adaptat gusturilor locale prin combinații variate de texturi și sosuri. Aluatul consistent, acoperit cu panko, cuburi de cartofi crocanți sau orez expandat, este completat de sosuri dulci, picante sau cu note cremoase, oferind o experiență culinară echilibrată și ușor de personalizat.

Meniul Bite Me Korea include mai multe opțiuni apreciate de public: Corndog Clasic, Special cu sos ranch, Potato Dog cu cartofi, Spicy Dog cu sos cheddar și pudră Cheetos Flamin’ Hot, precum și Crispy Rice Dog, cu rice puffs. Pentru cei care doresc să testeze mai multe sortimente, sunt disponibile formulele Signature Box, cu trei corndogi diferiți, sau Pocket Menu, ce combină un corndog cu o porție de cartofi prăjiți. Oferta este completată de garnituri și sosuri speciale, gândite pentru a evidenția gustul fiecărui produs.

Deschiderea Bite Me Korea consolidează poziția Iulius Mall Cluj ca punct de referință pentru concepte culinare moderne și internaționale, adresate atât tinerilor, cât și publicului larg interesat de noi tendințe gastronomice.

Vizitatorii sunt invitați să descopere în food court un preparat emblematic al bucătăriei coreene, reinterpretat într-o formulă contemporană, chiar în centrul Clujului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era