Connect with us

Sanatate

Opt centre pilot pentru îngrijiri paliative, dintre care unul în Cluj, înfiinţate în România. Rafila: Acoperă necesarul “doar într-o proporţie de 15%”

Tudor Calinescu

Published

on

Opt centre pilot pentru îngrijiri paliative, dintre care unul în Cluj, înfiinţate în România. Rafila: Acoperă necesarul "doar într-o proporţie de 15%"


Personalul din cele opt centre deţine atestat sau instruire specifică domeniul în paliaţiei și va deservi pacienţi cu boli cronice progresive.
Centrele au fost înfiinţate la nivel naţional, în cadrul unui proiect care vizează dezvoltarea îngrijirilor paliative, finanţat prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

Proiectul s-a derulat în perioada 2020-2023 şi a beneficiat de un buget de 25 de milioane de lei. Cele opt centre pilot sunt în Spitalul Clinic Judeţean Mureş, Spitalul Municipal Vatra Dornei, Spitalul “Buna Vestire” Galaţi, Spitalul Municipal Turda, Spitalul “Pius Brînzeu” Timişoara, Spitalul Municipal Băileşti, Spitalul Municipal Curtea de Argeş, Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti.

Personalul medical din aceste centre va deservi pacienţi cu boli cronice progresive. Personalul din cele opt centre deţine atestat sau instruire specifică domeniul în paliaţiei şi include: un medic şi un asistent medical pentru ambulatoriu, doi medici şi patru asistenţi medicali pentru echipe de teren, un psiholog, un fizio/kinetoterapeut, un asistent social, un preot. Fiecare centru a fost dotat cu un autovehicul, cu mobilier medical şi de birou, echipament IT, dispozitive medicale, medicamente.

De asemenea, în cadrul aceluiaşi proiect au fost elaborate Planul Naţional de dezvoltare graduală a îngrijirilor la domiciliu şi Programul Naţional de dezvoltare a serviciilor de îngrijiri paliative în unităţi sanitare, ambulatoriu şi la domiciliu. Totodată, au fost instruite peste 800 de cadre medicale şi 100 de manageri din spitale publice de la nivel naţional, pentru acordarea îngrijirilor medicale paliative şi la domiciliu.

Prezent marţi la conferinţa prilejuită de finalizarea proiectului, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că în prezent nevoile de îngrijiri paliative sunt satisfăcute “doar într-o proporţie de, probabil, 15%”. El a menţionat că de acest tip de îngrijire au nevoie pacienţii cu boli cronice, oferind exemplul persoanelor bolnave de cancer, dar şi al celor cu boli neurologice sau autoimune.

“Noi am făcut un pas important, cred eu, împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care este şi ea parte a acestui proiect, în sensul că paturile care fac obiectul grijilor paliative nu mai fac parte din numărul total de paturi aprobat în România şi cred că acesta este un lucru foarte important, pentru că dă multora posibilitatea să dezvolte astfel de proiecte. Avem foarte multe cereri la Ministerul Sănătăţii, la Direcţia de structuri sanitare, inclusiv din partea unor culte religioase, care dezvoltă astfel de centre în toată ţara. Noi îi încurajăm să o facă. Sigur că, dincolo de dezvoltarea centrelor, e o problemă legată de cei care lucrează în aceste centre, care trebuie să fie pregătiţi, şi din punct de vedere profesional, şi din punct de vedere psihologic şi din multe alte puncte de vedere, pentru că pacientul aflat într-o stare critică, terminală, de multe ori are nevoie de o abordare care să îi uşureze suferinţa, nu numai din punct de vedere medical, ci şi din punct de vedere uman”, a spus Rafila, potrivit Agerpres.

Ministrul a menţionat că în cadrul proiectului au fost instruite aproximativ 800 de persoane şi şi-a exprimat convingerea că vor trebuie organizate şi pe viitor astfel de sesiuni de pregătire. Potrivit lui Rafila, proiectul “pune bazele dezvoltării” sistemului de îngrijiri paliative şi de îngrijiri la domiciliu.

“Acest tip de îngrijiri, la domiciliu, oferă un acces la servicii medicale de care mulţi oameni au nevoie şi care e un model foarte bine dezvoltat în Uniunea Europeană. Şi în România luase la un moment dat avânt, dar a fost un incident acum câţiva ani, când unii au confundat îngrijirile la domiciliu cu nevoia de a câştiga bani fără muncă. E clar că putem să progresăm. Cred că se fac progrese, eu simt că se întâmplă multe lucruri, nu numai în zona investiţională, în zona resurselor umane, a organizării sistemului de sănătate, fie că discutăm de oncologie, de paliaţie, de îngrijiri la domiciliu. De curând am aprobat un document tehnic legat de planul de îngrijiri paliative din România şi proiectul care se încheie acum a contribuit mult la elaborarea acestui document programatic”, a spus ministrul.

Ministrul şi-a exprimat speranţa ca Programul Naţional de Îngrijiri Paliative, sub conducerea CNAS, să fie activ din anul 2024.

“Este clar că anul 2024 trebuie să fie anul de început al acestui program, pentru că nu avem timp să aşteptăm. Şi asta este o declaraţie responsabilă, nu demagogică, cum am auzit de foarte multe ori, în ultima vreme”, a spus Rafila.

Partenerii Ministrului Sănătăţii în proiect au fost: CNAS, Fundaţia Hospice Casa Speranţei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Sanatate

Programul DARIA începe în august 2026 la IOCN: 119.000 de femei vor fi testate gratuit pentru cancerul de sân

Alex Campian

Published

on

Proiectul DARIA, un amplu program național de screening pentru depistarea precoce a cancerului de sân, va debuta efectiv în august 2026, potrivit reprezentanților Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” (IOCN), instituție parteneră în implementarea inițiativei scrie ziarulfaclia.ro

Programul prevede testarea gratuită prin mamografie a 119.000 de femei din România, dintr-un total estimat de 149.342 de beneficiare care vor fi mobilizate în cadrul proiectului.

Pregătiri înainte de lansarea oficială

Până la demararea screeningului, IOCN desfășoară activități premergătoare, în special formarea și instruirea personalului medical implicat, precum și organizarea logistică necesară implementării programului la nivel regional.

Reprezentanții institutului au anunțat că toate informațiile oficiale privind înscrierea și desfășurarea screeningului vor fi publicate pe site-ul instituției imediat ce activitățile vor începe efectiv.

„Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru colaborare și pentru sprijinirea identificării persoanelor eligibile, astfel încât implementarea programului să aibă un impact real în comunitățile vizate. Vom reveni cu informații suplimentare imediat ce demararea activităților de screening va fi confirmată oficial”, au transmis cadrele medicale din cadrul IOCN.


Cine poate beneficia de screening gratuit

Programul DARIA se adresează femeilor cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani. Localizarea se va face, în mod obișnuit, în funcție de domiciliu, însă există mai multe excepții:

  • Persoanele fără acte de identitate vor fi înregistrate în funcție de zona în care locuiesc, pe baza unei declarații pe propria răspundere.

  • Persoanele aflate în detenție sau în alte instituții corecționale vor fi înregistrate în funcție de locul de detenție.

  • Pacientele spitalizate cronic în unități de psihiatrie sau aflate în cămine de bătrâni/cămine-spital vor fi înregistrate în funcție de unitatea în care se află.

  • Migranții și refugiații vor fi identificați în funcție de centrul în care locuiesc și vor trebui să prezinte dovada dreptului de ședere în România.


Grupurile vulnerabile vizate prioritar

Proiectul urmărește creșterea accesului la prevenție și diagnostic precoce, în special pentru femeile din grupuri vulnerabile sau defavorizate socio-economic.

În categoria grupurilor vulnerabile sunt incluse:

  • persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate mintală;

  • membre ale minorităților etnice defavorizate;

  • migranți și refugiați;

  • persoane dependente de droguri sau alcool;

  • persoane infectate cu HIV/SIDA;

  • femei aflate în detenție sau instituționalizate;

  • victime ale violenței domestice sau ale traficului de persoane;

  • femei din familii monoparentale sau care au copii cu dizabilități;

  • persoane care au fost în centre de plasament sau au părăsit sistemul de protecție a copilului.

De asemenea, pot beneficia de screening gratuit femeile defavorizate socio-economic, precum:

  • persoane fără adăpost;

  • femei neasigurate;

  • beneficiare ale venitului minim de incluziune;

  • persoane care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare;

  • șomere sau inactive;

  • angajate cu venituri sub salariul minim pe economie.

Programul include și femeile din comunități cu grad ridicat de vulnerabilitate, identificate în raportul „Zone marginalizate socio-economic în mediul urban și rural din România”, elaborat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor instrumente de analiză și intervenție la nivel comunitar pentru perioada de programare 2021–2027”.


Obiectivul programului DARIA

Scopul principal al proiectului este dezvoltarea unui program național integrat de screening pentru cancerul de sân, care să crească accesul la servicii de prevenție și diagnostic precoce, în special în rândul populațiilor vulnerabile.

Prin depistarea timpurie, autoritățile medicale urmăresc reducerea mortalității și îmbunătățirea prognosticului pentru mii de femei din România.

Info&foto; ziarulfaclia.ro|Imagine Ai sugestiva

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sanatate

Alertă majoră în Cluj: Lidl retrage stafide contaminate cu pesticide interzise în UE

Alex Campian

Published

on

O alertă alimentară a fost emisă în Cluj-Napoca, după ce autoritățile sanitar-veterinare au anunțat retragerea urgentă de la comercializare a unui produs vândut în magazinele Lidl. Este vorba despre stafide contaminate cu pesticide neautorizate în Uniunea Europeană, potrivit informațiilor publicate pe ansvsa.ro/.

Ce produs este vizat

Produsul retras este Stafide „Furnicuța”, origine Uzbekistan, ambalat de LUCSOR IMPEX SRL. Sunt vizate loturile:

B115D126
B120D126

În urma analizelor de laborator efectuate în cadrul programului de autocontrol, au fost identificate reziduuri de Chlorpyrifos și Profenofos – substanțe pesticide neautorizate în Uniunea Europeană și considerate periculoase pentru sănătate.

De ce sunt periculoase aceste substanțe

Chlorpyrifos și Profenofos sunt insecticide asociate cu efecte toxice asupra sistemului nervos, în special în cazul expunerii repetate sau la copii. Utilizarea lor este interzisă în Uniunea Europeană din cauza riscurilor pentru sănătatea consumatorilor.

Recomandare pentru consumatori

Autoritățile recomandă ferm să nu se consume produsul din loturile menționate.

Stafidele pot fi returnate în orice magazin Lidl, iar contravaloarea va fi restituită integral, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Sanatate

Studentă în anul V la UMF Cluj: „Nu pleacă medicii pentru că vor, ci pentru că nu au unde rămâne”

Alex Campian

Published

on

O viitoare doctoriță din Cluj vorbește deschis despre blocajele din sistemul medical românesc și despre lipsa reală de oportunități pentru tinerii absolvenți scrie stiridecluj.ro

Alexia P., studentă în anul 5 la Medicină Generală la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, spune că generația ei intră într-o competiție dură, în care șansele de a obține un post stabil sunt extrem de reduse. Aproximativ 6.000 de absolvenți vor susține anul viitor examenul de rezidențiat, însă doar în jur de 500 de poziții oferă și un contract de muncă pe termen lung.

Diferența este esențială: majoritatea celor admiși primesc doar un „loc” pe durata rezidențiatului, fără garanția unui post la final. În marile orașe universitare, susține ea, posturile efective sunt aproape inexistente.

„Sistemul te obișnuiește din primul an cu ideea că nu e loc pentru toți”

Studenții sunt pregătiți psihologic încă din anul I pentru posibilitatea de a nu rămâne în sistem. Mulți învață limbi străine ca măsură de siguranță, anticipând o eventuală plecare în străinătate.

Problema majoră, afirmă tânăra, nu este doar numărul redus de posturi, ci modul în care acestea sunt ocupate. Ea susține că numeroase poziții din sistemul public sunt rezervate dinainte, iar competiția este formală. În aceste condiții, chiar și candidați foarte bine pregătiți pot rămâne în afara sistemului.

Pentru unii, opțiunile devin limitate: fie aleg mediul privat – unde integrarea este dificilă la început de carieră – fie pleacă în afara țării. În cel mai pesimist scenariu, diploma nu mai contează, iar reconversia profesională devine o soluție de supraviețuire, chiar și într-un lanț precum Kaufland.

Practică insuficientă și autonomie limitată în rezidențiat

Deși consideră că pregătirea teoretică este solidă, Alexia atrage atenția asupra deficitului de practică. Secțiile sunt aglomerate, spațiile insuficiente, iar accesul la proceduri este limitat.

În rezidențiat, responsabilitatea crește, însă autonomia rămâne redusă. Mulți ajung să gestioneze documentație medicală mai mult decât acte medicale propriu-zise. Intervențiile simple sunt, în numeroase cazuri, inaccesibile fără supervizare strictă, chiar și în ultimii ani de pregătire.

Această lipsă de expunere practică îi determină pe mulți rezidenți să caute stagii temporare în vestul Europei, unde sistemele medicale oferă acces real la formare clinică.

Investiții personale mari, recompense financiare modeste

Contrar percepției publice, studiile medicale implică costuri considerabile, inclusiv taxe anuale ce pot ajunge la 10.000–15.000 de lei. În rezidențiat, salariile variază aproximativ între 3.500 și 6.000 de lei net lunar, în funcție de an și specialitate.

Programul este echivalent cu un job full-time, iar gărzile sunt frecvente. Doar o parte dintre acestea sunt remunerate, ceea ce creează un dezechilibru între volumul de muncă și venituri.

Ce ar trebui schimbat

Studenta consideră că soluția nu este constrângerea medicilor să rămână în țară, ci crearea unui cadru profesional atractiv și predictibil. Printre măsurile necesare enumeră:

creșterea numărului de posturi reale în sistemul public
organizarea de concursuri transparente și corecte
plata integrală a gărzilor
facilități pentru zonele deficitare
posibilitatea de a practica simultan în mediul public și privat
stagii internaționale structurate și recunoscute oficial

Mesajul ei este pragmatic: retenția medicilor nu se obține prin obligativitate, ci prin oportunități concrete și condiții profesionale competitive.

Facebook Comments Box
Tetarom

Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom Somesul


Era