Connect with us

Social

Un moldovean care a locuit la București, mutat în Cluj, este scârbit de comportamentul clujenilor: „Mentalitate de oraș mic/Unde ați trăit?”

Stefan Petre

Published

on

Un moldovean care a locuit la București, mutat în Cluj, este scârbit de comportamentul clujenilor: „Mentalitate de oraș mic/Unde ați trăit?”

Un moldovean care a locuit mulți ani în Capitală, iar recent s-a mutat la Cluj spune că a fost surprins de comportamentul clujenilor. Bărbatul precizează că în București nimeni nu dă „doi bani” pe locul din care vii, în timp ce la Cluj-Napoca oamenii au o altă „mentalitate”.Acesta a relatat mai multe situații absurde în care a fost implicat el sau partenera sa pentru că ar fi din Moldova. 
„Cum sunt clujenii? Am trăit în Bucuresti mulți ani dar sunt din zona istorică Moldova. Acum sunt de ceva vreme în Cluj și am auzit și pățit niște chestii. Soției mele i s-a spus miseleste în spatele tastaturii să se întoarcă în Moldova ca și cum persoana aia a facut-o ta-su cu ma-sa în centru și are cheile orașului.Pe mine m-a întrebat o infirmieră de unde sunt și spun de unde și plusez cu: “îmi plac oamenii de aici, sunt mai serviabili în servicii, si în general mai prietenoși”. La care doamna imi spune “aveti grija!! Mai aveam eu o cunoștinta….ce stia o moldoveanca….si prietenii i-au zis ce dacă e moldoveanca? Muncește fata!”. Pe bune? Zici că e un handicap aproape, care e faza? Eu vă întreb pe ăștia cu mentalitatea asta, de unde va luati informațiile, unde ați trăit, ați ieșit din partea asta de lume? Voi citiți?Acum sa zic și eu ca sa vedeți cum sună, la ce mă refer : “lasă fata în pace, ce dacă e din Cluj? Măcar muncește!”Eu sunt în același timp scârbit, uimit și amuzat. Nu știu dacă înțelegeți.Ca fapt divers pentru cei ce se gandesc la sloganul “Clujul capitala”, sa stiti ca la Bucuresti nimeni nu da 2 bani de unde esti, iar mentalitatea de aici, a unora probabil, este de oras mic.Nu știu ce sa zic, mai încerc apele, îmi mențin numărul de la mașina și nu schimb pe Cluj, în speranta ca îmi spune cineva ceva. Poate pun și o harta mare a Moldovei istorice pe luneta. Mi se rupe de categoria aia de oameni, dar sunt uimit că există. Chestia e că nu se va întampla nimic. Categoria asta se ascunde”, a relatat bărbatul pe o platformă de socializare.Clujenii nu au întârziat să vină cu comentarii, menționând că această mentalitate nu-i reprezintă și poate ar fi cazul bărbatul să schimbe mediul.„Eu zic să schimbi mediul. Clar nu te învârti pe unde trebuie. Glume nesărate mai poți întâlni indiferent dacă ești moldovean/oltean/ardelean/ungur/chinez, dar răutăți pe seama regiunii nu prea am văzut decât rar și sunt aici de 40 de ani. Ba în ultimii ani mi se pare că a devenit prea politically correct Clujul, de toată lumea se ofensează din orice poate fi interpretat ca nefiind acceptabil social.Am lucrat în fabrică, am făcut și muncă de teren iar de vreo 15 ani fac muncă de birou. Se simte diferența între oameni din diverse medii în funcție de educația lor, dar mi-e foarte greu să cred că atitudinea pe care o descrii e des întâlnită. By the way, sunt căsătorit cu o bucovineanca. Nu s-a plâns niciodată de atitudini de genul ăsta, chiar dacă e din capătul țării. Și ca orice clujean adevărat, am mulți prieteni unguri. De la ei am mai auzit de unele situații neplăcute, dar și alea rare”, a comentat un clujean.„Clujenii sunt oameni faini atâta timp cât îi respecți. Ca mai sunt cazuri izolate de rasism, sunt oriunde. Am locuit înainte în București cam 4 ani și crede-mă ca și acolo sunt rasiști, mai ales au boală pe “provincie”! E ceva în sângele românilor ( vezi caz Galați vs Brăila – o prostie dar aia e). Clujenii get pe get au boală în general pe ăștia din Alba și Sălaj, uneori se cred buricul pământului dar le trece repede :)) nu se deosebesc față de alte zone ale țării, poate doar ca aici bunul simț încă mai există”, a precizat un moldovean mutat în Cluj.„Sunt clujean și recunosc că sunt mulți idioți pe aici prin oraș. Personal, nu am treabă, am prieteni foarte buni din toată zona Moldovei, și fac parte din acel grup mic de clujeni care realizează că acest oraș rămânea un sat mai mare fără “viniturile” care realmente au salvat și au construit orașul ăsta. Construit mă refer că l-au adus de la stadiul “funar”, la ceea ce e acum. Că e scump? Da, enorm, dar asta se întâmplă cu un oraș atunci când devine centru regional. Nu aveam IT, nu aveam zone industriale, nu aveam logistică, nu aveam dezvoltare și nu aveam diversitate de business-uri și de oportunități fără “vinituri”. Așa că stai liniștit cu numerele de înmatriculare, înjurături îți iei și dacă ești clujean și dacă ești moldovean”, a comentat un alt bărbat. 

Source link

Facebook Comments Box

Social

Un Locuitor dintr-un bloc din Gheorgheni Se Întreabă Cum Să bea Vecinul O Supă Din Cocoșul Enervant?” / Răspunsul Neașteptat Pe Care L-a Primit

Stefania Heinz

Published

on

Problema creșterii găinilor între blocuri este una semnificativă în anumite zone în care casele vechi au fost păstrate. Aici, locuitorii din blocuri sunt adesea treziți în zori de cântecul cocoșului, care răsună printre clădiri odată cu primele raze ale dimineții.

“Este ora 4 și cocoșul vecinului a început deja să cânte, răspândindu-și ecoul printre blocuri. Ce sfat aveți pentru mine în ceea ce privește stabilirea unei relații bune cu vecinul de la casă și rugămintea de a prepara o supă gustoasă?”, a comentat un locuitor din Cluj pe o platformă de socializare.

Alți clujeni i-au sugerat să se calmeze, menționând că gospodăriile vechi au existat în zonă mult timp înainte ca blocurile să fie construite.

“Acel gospodar, aș paria, trăiește acolo de mai multe generații, împreună cu cocoșul care anunță zorii. Ei sunt acolo de mult înainte ca cineva să decidă să ridice blocuri în zonă. Deci sfatul meu este simplu: lasă-l pe om în pace, deoarece nu ai dreptul să-i ceri absolut nimic.”

“Conform cunoștințelor mele, acum mai bine de 15 ani, a fost adoptată o lege care interzicea ținerea găinilor/porcilor în gospodăriile din oraș. Nu sunt sigur dacă legea a suferit modificări sau a fost anulată, dar îmi amintesc că, pe vremea aceea, bunica mea a trebuit să renunțe la toate animalele pentru a respecta legislația, iar locul în care ținea porcii a fost transformat în altceva. Vecinii ei au procedat în mod similar.”

Conform regulilor locale, creșterea găinilor în apropierea blocurilor este interzisă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

1 Mai la Hoia, Tradiții Clujene: Mici, Bere și Dansuri Populare în Imagini din 1973, 1983 și 1984 – FOTO

Maria Costea

Published

on

Fotografiile ce ilustrează sărbătoarea de 1 Mai de la Hoia din anii ’70 și ’80 sunt pline de viață și amintesc de atmosfera festivalurilor contemporane. În acele vremuri, Hoia era considerată “Mecca” petrecerilor, oferind spectacole de muzică populară, iar micii și berea erau nelipsite.

Pajiștea de lângă Muzeul Satului de la Hoia era animată în ziua de 1 Mai. Oamenii se adunau în grupuri compacte, iar imaginile vechi reprezintă mărturia vie a modului autentic în care socializau. Comparativ cu prezentul, în care mulți sunt absorbiți de telefoanele mobile, acele vremuri erau caracterizate de conversații față în față, creând legături umane mai profunde.

La Hoia, de 1 Mai, era amplasată o scenă, unde artiștii vremii susțineau concerte, iar oamenii se adunau pe dealul care forma un amfiteatru natural, savurând ziua de sărbătoare.

Este clar că acele momente romantice din trecut nu vor reveni niciodată. Viața devine din ce în ce mai dificilă și tensionată, chiar și în comparație cu acele vremuri, când existau lipsuri și restricții.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite