Connect with us

Social

Un moldovean care a locuit la București, mutat în Cluj, este scârbit de comportamentul clujenilor: „Mentalitate de oraș mic/Unde ați trăit?”

Stefan Petre

Published

on

Un moldovean care a locuit la București, mutat în Cluj, este scârbit de comportamentul clujenilor: „Mentalitate de oraș mic/Unde ați trăit?”

Un moldovean care a locuit mulți ani în Capitală, iar recent s-a mutat la Cluj spune că a fost surprins de comportamentul clujenilor. Bărbatul precizează că în București nimeni nu dă „doi bani” pe locul din care vii, în timp ce la Cluj-Napoca oamenii au o altă „mentalitate”.Acesta a relatat mai multe situații absurde în care a fost implicat el sau partenera sa pentru că ar fi din Moldova. 
„Cum sunt clujenii? Am trăit în Bucuresti mulți ani dar sunt din zona istorică Moldova. Acum sunt de ceva vreme în Cluj și am auzit și pățit niște chestii. Soției mele i s-a spus miseleste în spatele tastaturii să se întoarcă în Moldova ca și cum persoana aia a facut-o ta-su cu ma-sa în centru și are cheile orașului.Pe mine m-a întrebat o infirmieră de unde sunt și spun de unde și plusez cu: “îmi plac oamenii de aici, sunt mai serviabili în servicii, si în general mai prietenoși”. La care doamna imi spune “aveti grija!! Mai aveam eu o cunoștinta….ce stia o moldoveanca….si prietenii i-au zis ce dacă e moldoveanca? Muncește fata!”. Pe bune? Zici că e un handicap aproape, care e faza? Eu vă întreb pe ăștia cu mentalitatea asta, de unde va luati informațiile, unde ați trăit, ați ieșit din partea asta de lume? Voi citiți?Acum sa zic și eu ca sa vedeți cum sună, la ce mă refer : “lasă fata în pace, ce dacă e din Cluj? Măcar muncește!”Eu sunt în același timp scârbit, uimit și amuzat. Nu știu dacă înțelegeți.Ca fapt divers pentru cei ce se gandesc la sloganul “Clujul capitala”, sa stiti ca la Bucuresti nimeni nu da 2 bani de unde esti, iar mentalitatea de aici, a unora probabil, este de oras mic.Nu știu ce sa zic, mai încerc apele, îmi mențin numărul de la mașina și nu schimb pe Cluj, în speranta ca îmi spune cineva ceva. Poate pun și o harta mare a Moldovei istorice pe luneta. Mi se rupe de categoria aia de oameni, dar sunt uimit că există. Chestia e că nu se va întampla nimic. Categoria asta se ascunde”, a relatat bărbatul pe o platformă de socializare.Clujenii nu au întârziat să vină cu comentarii, menționând că această mentalitate nu-i reprezintă și poate ar fi cazul bărbatul să schimbe mediul.„Eu zic să schimbi mediul. Clar nu te învârti pe unde trebuie. Glume nesărate mai poți întâlni indiferent dacă ești moldovean/oltean/ardelean/ungur/chinez, dar răutăți pe seama regiunii nu prea am văzut decât rar și sunt aici de 40 de ani. Ba în ultimii ani mi se pare că a devenit prea politically correct Clujul, de toată lumea se ofensează din orice poate fi interpretat ca nefiind acceptabil social.Am lucrat în fabrică, am făcut și muncă de teren iar de vreo 15 ani fac muncă de birou. Se simte diferența între oameni din diverse medii în funcție de educația lor, dar mi-e foarte greu să cred că atitudinea pe care o descrii e des întâlnită. By the way, sunt căsătorit cu o bucovineanca. Nu s-a plâns niciodată de atitudini de genul ăsta, chiar dacă e din capătul țării. Și ca orice clujean adevărat, am mulți prieteni unguri. De la ei am mai auzit de unele situații neplăcute, dar și alea rare”, a comentat un clujean.„Clujenii sunt oameni faini atâta timp cât îi respecți. Ca mai sunt cazuri izolate de rasism, sunt oriunde. Am locuit înainte în București cam 4 ani și crede-mă ca și acolo sunt rasiști, mai ales au boală pe “provincie”! E ceva în sângele românilor ( vezi caz Galați vs Brăila – o prostie dar aia e). Clujenii get pe get au boală în general pe ăștia din Alba și Sălaj, uneori se cred buricul pământului dar le trece repede :)) nu se deosebesc față de alte zone ale țării, poate doar ca aici bunul simț încă mai există”, a precizat un moldovean mutat în Cluj.„Sunt clujean și recunosc că sunt mulți idioți pe aici prin oraș. Personal, nu am treabă, am prieteni foarte buni din toată zona Moldovei, și fac parte din acel grup mic de clujeni care realizează că acest oraș rămânea un sat mai mare fără “viniturile” care realmente au salvat și au construit orașul ăsta. Construit mă refer că l-au adus de la stadiul “funar”, la ceea ce e acum. Că e scump? Da, enorm, dar asta se întâmplă cu un oraș atunci când devine centru regional. Nu aveam IT, nu aveam zone industriale, nu aveam logistică, nu aveam dezvoltare și nu aveam diversitate de business-uri și de oportunități fără “vinituri”. Așa că stai liniștit cu numerele de înmatriculare, înjurături îți iei și dacă ești clujean și dacă ești moldovean”, a comentat un alt bărbat. 

Source link

Facebook Comments Box

Social

Jocurile de noroc, interzise în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori

Dani Muresan

Published

on

PNL și PSD au propus inițial un proiect ambițios pentru interzicerea jocurilor de noroc în toate localitățile, însă acesta a suferit modificări semnificative pe parcursul procesului legislativ. Astfel, legea adoptată în plenul Camerei Deputaților permite jocurile de noroc doar în localitățile cu mai mult de 15.000 de locuitori, într-o variantă considerabil mai slabă decât cea inițială. Această formă mai subțire a legii a fost aprobată cu 243 de voturi “pentru”, patru abțineri și lipsa votului a doi deputați.

Potrivit proiectului adoptat, spațiile comerciale care găzduiesc jocuri de noroc, în special cele cu aparate de tip slot machine, trebuie să fie situate în unități administrativ-teritoriale cu o populație de peste 15.000 de locuitori. Operatorii care nu respectă aceste reguli se vor confrunta cu amenzi considerabile, între 10.000 și 200.000 de lei.

Această modificare legislativă a stârnit reacții din partea opoziției, care acuză un presupus “blat” între coaliția de guvernare și industria jocurilor de noroc. Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că este un pas important pentru a proteja comunitățile mai mici de efectele negative ale jocurilor de noroc.

În contextul acestei decizii, în județul Cluj, cele cinci municipii – Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Gherla și Dej – precum și comunele Florești și Apahida, care depășesc pragul de 15.000 de locuitori, vor putea continua să găzduiască aceste activități de divertisment.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adoptă un câine din Cluj-Napoca și fii parte din schimbare!

Stefania Heinz

Published

on

“Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân: Adopții și Acțiuni la Cluj-Napoca”

Primăria Municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, marchează Ziua Internațională a Animalelor Fără Stăpân, sărbătorită în data de 4 aprilie, printr-o serie de inițiative menite să promoveze adopțiile de câini fără stăpân.

Edilul Emil Boc subliniază faptul că, la Cluj-Napoca, politica privind câinii fără stăpân este una umană, neadoptându-se măsuri de eutanasie, iar la centrul de adăpost de pe strada Bobâlnei se asigură îngrijirea a sute de câini care așteaptă o nouă familie. Procesul de adopție este gratuit și deschis tuturor celor interesați.

Locuitorii Clujului sunt invitați să participe la Centrul de Tratare și Întreținere Câini fără Stăpân și Animale Abandonate de pe strada Bobâlnei nr. 65, în cadrul unui eveniment care se va desfășura pe parcursul a două zile.

Programul acțiunii este următorul:

  • Joi, 4 aprilie 2024, între orele 10:00 și 20:00
  • Sâmbătă, 6 aprilie 2024, între orele 10:00 și 14:00

Evenimentul va include participarea unor organizații implicate în protecția animalelor, precum și asistență din partea medicilor veterinari ai centrului, care vor oferi sfaturi și informații referitoare la îngrijirea animalelor.

Documentele necesare pentru adopție includ:

  • Act de identitate (carte de identitate / pașaport)
  • Act de proprietate pentru spațiul destinat animalului (CF / contract de vânzare-cumpărare / dovadă a plății impozitului)
  • Adeverință de angajat sau cupon de pensie / dovadă a oricărei alte surse de venit.

Anul trecut, aproape 300 de câini vagabonzi au fost capturați la Cluj-Napoca, iar 90% dintre aceștia au fost deja adoptați, reflectând un interes crescut din partea comunității pentru aceste animale

nevoiase.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Incident scandalos la Mega Image din Cluj: Garanția pe ambalaje ignorată, tinerii trimiși la plimbare cu sticle și PET-uri

Stefan Petre

Published

on

Sistemul de Garanție Returnare (SGR), impus obligatoriu în toate magazinele din România, pare a fi o glumă proastă în practică. Numeroase plângeri au fost înregistrate, evidențiind faptul că nu toate magazinele preiau PET-urile și sticlele marcate cu semnul “Ambalaj cu garanție”, iar acest lucru continuă să fie o problemă nerezolvată.

Recent, un incident de acest fel a fost observat de un reporter de la Știri de Cluj, pe strada Regele Ferdinand, la un magazin Mega Image. Doi tineri au ajuns la casă cu două plase pline cu PET-uri și sticle, însă angajații au reacționat iritat când au fost întrebați despre procedura de returnare a ambalajelor. Un agent de pază a intervenit amabil și a solicitat ajutorul unui angajat pentru a ghida cei doi tineri, care doreau să afle în care dintre cele două containere să introducă ambalajele.

Cu toate acestea, persoana de la casă a declarat că nu are timp, în timp ce o colegă de pe rafturi le-a comunicat ferm că nu vor prelua ambalajele și i-a trimis să încerce la alt magazin. “Nu le preluăm”, a fost răspunsul scurt, fără a oferi alte explicații.

Tinerii ne-au mărturisit că au cumpărat produsele de la Mega Image și au încercat să returneze ambalajele și la magazinul de pe strada Eroilor, unde au primit aceeași reacție dezamăgitoare. De la magazinul de pe Regele Ferdinand au fost trimiși la Carrefour, în zona centrală, cu speranța că acolo vor reuși să returneze ambalajele.

SGR, sistemul de garanție-returnare, presupune reținerea unei garanții de 50 de bani pentru orice ambalaj de băutură achiziționată, sumă ce urmează să fie restituită consumatorilor imediat ce ambalajele folosite sunt returnate în orice magazin din România. Cu toate acestea, se pare că unităților mici nu le este profitabil să gestioneze aceste ambalaje și, prin urmare, refuză să le preia. Această situație ridică întrebări serioase cu privire la eficacitatea și aplicabilitatea reală a sistemului SGR în practică.

Sursa foto: StirideCluj.ro

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite