Acum 20 de ani, economia României era marcată de un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) ce reprezenta doar 26% din media Uniunii Europene. În prezent, situația s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la un PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 76%. Acest nivel plasează România la egalitate cu Ungaria și deasupra altor state precum Grecia (67%), Letonia, Croația, Slovacia, Serbia și vecinii bulgari.Cu toate acestea, perspectiva se schimbă radical atunci când analizăm detaliile la nivel de județ.
Paritatea puterii de cumpărare și diferențele regionale în România
Paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o măsură a puterii de cumpărare a unei monede, exprimată în raport cu o altă monedă internațională, cum ar fi euro sau dolarul. Formula sa – S = P1/P2 – compară valorile unui “coș de bunuri” în două țări diferite, reflectând diferențele de prețuri.
Această rată de schimb alternativă ajută la evaluarea nivelului de trai dintre diverse țări. De exemplu, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare în Grecia decât în România, paritatea puterii de cumpărare arată că trăim mai bine decât ei.
În România, diferențele regionale sunt semnificative. Bucureștiul, cel mai bogat județ, se situează cu peste 260% peste media Uniunii Europene în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, fiind de peste 2,5 ori mai bogat decât media. În contrast, județul Vaslui se află la celălalt capăt al spectrului, fiind de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.
Aceste discrepanțe regionale subliniază inegalitățile economice și sociale din România, evidențiind nevoia de politici care să echilibreze dezvoltarea între diferitele regiuni ale țării.
Evoluția PIB/capita în România: Cluj, lider în ritmul de dezvoltare
București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.
Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.
București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.
Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.
În ultimii douăzeci de ani, un raport a scos în evidență faptul că doar 15 din 42 de județe din România au înregistrat o creștere mai rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media națională. Acest lucru a condus la o deteriorare a poziționării relative a celorlalte 27 de județe, care au avut o dezvoltare economică mai lentă. Acest raport plasează România printre țările cu cea mai amplă discrepanță de creștere a PIB-ului între regiuni din Europa.
România: Extremele Economice Conturează Realitatea
Regiunea București-Ilfov se situează pe locul 14 din 242 de regiuni europene conform clasificării NUTS2, având un nivel al PIB-ului per capita de 164% față de media UE, depășind regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen și Koln.
Pe de altă parte, regiunea de Nord-Est a țării se află la coada clasamentului, la doar 46% din media Uniunii Europene. Ea ocupă locul 226 din cele 242 de regiuni la scară europeană, conform declarațiilor lui Ionuț Dumitru.
Un studiu realizat de specialiști români subliniază că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea și Teleorman se confruntă cu un dezechilibru fiscal semnificativ, necesitând transferuri consistente de la bugetul de stat pentru a asigura supraviețuirea lor. Aceste regiuni sunt considerate mai vulnerabile politic, având o dependență crescută de fondurile primite de la București.
Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sursa principală de finanțare pentru cheltuielile județelor respective. În contrast, Bucureștiul se distinge ca fiind cea mai autonomă administrație locală din România.
De asemenea, se observă că județele Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu și Timiș au manifestat o tendință de creștere a autonomiei financiare locale, în special în ultimii ani. Această evoluție a fost posibilă prin eforturile autorităților locale de a îmbunătăți colectarea veniturilor și implementarea programelor de dezvoltare axate pe stimularea mediului de afaceri.
Disparități semnificative în capacitatea județelor de a genera venituri proprii
Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe semnificative între județele României, conform rapoartelor emise de Curtea de Conturi. Aceasta a evidențiat bugete locale nerealiste, neconectate la nevoile reale ale comunităților sau la resursele financiare efective.
Autoritățile publice locale sunt criticate pentru o preocupare redusă în identificarea și valorificarea veniturilor potențiale rezultate din activitățile economice sau din patrimoniul lor public și privat, conform ultimului raport al Curții de Conturi.
Situații paradoxale sunt observate, cum ar fi județele cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, precum Gorj și Alba, care oferă un nivel minim de servicii publice. La polul opus, județe cu un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, cum ar fi Iași, înregistrează cheltuieli publice locale semnificative.
Raportul menționează că un nivel înalt de responsabilitate fiscală se remarcă în județele Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Bihor și Iași.