Connect with us

Administratie

Topul celor mai sărace și al celor mai bogate 10 județe: Unde se situează Clujul?

Maria Costea

Published

on

Acum 20 de ani, economia României era marcată de un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) ce reprezenta doar 26% din media Uniunii Europene. În prezent, situația s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la un PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 76%. Acest nivel plasează România la egalitate cu Ungaria și deasupra altor state precum Grecia (67%), Letonia, Croația, Slovacia, Serbia și vecinii bulgari.Cu toate acestea, perspectiva se schimbă radical atunci când analizăm detaliile la nivel de județ.

Paritatea puterii de cumpărare și diferențele regionale în România

Paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o măsură a puterii de cumpărare a unei monede, exprimată în raport cu o altă monedă internațională, cum ar fi euro sau dolarul. Formula sa – S = P1/P2 – compară valorile unui “coș de bunuri” în două țări diferite, reflectând diferențele de prețuri.

Această rată de schimb alternativă ajută la evaluarea nivelului de trai dintre diverse țări. De exemplu, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare în Grecia decât în România, paritatea puterii de cumpărare arată că trăim mai bine decât ei.

În România, diferențele regionale sunt semnificative. Bucureștiul, cel mai bogat județ, se situează cu peste 260% peste media Uniunii Europene în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, fiind de peste 2,5 ori mai bogat decât media. În contrast, județul Vaslui se află la celălalt capăt al spectrului, fiind de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.

Aceste discrepanțe regionale subliniază inegalitățile economice și sociale din România, evidențiind nevoia de politici care să echilibreze dezvoltarea între diferitele regiuni ale țării.

Evoluția PIB/capita în România: Cluj, lider în ritmul de dezvoltare

București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.

Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.

București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.

Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.

În ultimii douăzeci de ani, un raport a scos în evidență faptul că doar 15 din 42 de județe din România au înregistrat o creștere mai rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media națională. Acest lucru a condus la o deteriorare a poziționării relative a celorlalte 27 de județe, care au avut o dezvoltare economică mai lentă. Acest raport plasează România printre țările cu cea mai amplă discrepanță de creștere a PIB-ului între regiuni din Europa.

România: Extremele Economice Conturează Realitatea

Regiunea București-Ilfov se situează pe locul 14 din 242 de regiuni europene conform clasificării NUTS2, având un nivel al PIB-ului per capita de 164% față de media UE, depășind regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen și Koln.

Pe de altă parte, regiunea de Nord-Est a țării se află la coada clasamentului, la doar 46% din media Uniunii Europene. Ea ocupă locul 226 din cele 242 de regiuni la scară europeană, conform declarațiilor lui Ionuț Dumitru.

Un studiu realizat de specialiști români subliniază că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea și Teleorman se confruntă cu un dezechilibru fiscal semnificativ, necesitând transferuri consistente de la bugetul de stat pentru a asigura supraviețuirea lor. Aceste regiuni sunt considerate mai vulnerabile politic, având o dependență crescută de fondurile primite de la București.

Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sursa principală de finanțare pentru cheltuielile județelor respective. În contrast, Bucureștiul se distinge ca fiind cea mai autonomă administrație locală din România.

De asemenea, se observă că județele Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu și Timiș au manifestat o tendință de creștere a autonomiei financiare locale, în special în ultimii ani. Această evoluție a fost posibilă prin eforturile autorităților locale de a îmbunătăți colectarea veniturilor și implementarea programelor de dezvoltare axate pe stimularea mediului de afaceri.

Disparități semnificative în capacitatea județelor de a genera venituri proprii

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe semnificative între județele României, conform rapoartelor emise de Curtea de Conturi. Aceasta a evidențiat bugete locale nerealiste, neconectate la nevoile reale ale comunităților sau la resursele financiare efective.

Autoritățile publice locale sunt criticate pentru o preocupare redusă în identificarea și valorificarea veniturilor potențiale rezultate din activitățile economice sau din patrimoniul lor public și privat, conform ultimului raport al Curții de Conturi.

Situații paradoxale sunt observate, cum ar fi județele cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, precum Gorj și Alba, care oferă un nivel minim de servicii publice. La polul opus, județe cu un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, cum ar fi Iași, înregistrează cheltuieli publice locale semnificative.

Raportul menționează că un nivel înalt de responsabilitate fiscală se remarcă în județele Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Bihor și Iași.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Administratie

Aproape 100 de sesizări de scurgeri de gaz în județul Cluj. Șase imobile deconectate temporar

Alex Campian

Published

on

În ultimele săptămâni, județul Cluj a înregistrat aproape 100 de sesizări privind posibile scurgeri de gaze naturale, iar șase imobile au fost deconectate temporar de la rețeaua de gaz, potrivit datelor prezentate de CPL Concordia – Filiala Cluj.

Măsura a fost luată pe 5 noiembrie 2025 și a vizat câte un imobil din localitățile Apahida, Aiton, Corpadea și Feldioara, respectiv două imobile din Sânnicoara. Motivul principal a fost neefectuarea lucrărilor de verificare tehnică periodică sau a reviziilor tehnice, conform prevederilor legale. Patru dintre imobile nu aveau revizia obligatorie la zece ani, iar în două cazuri lipseau verificările periodice efectuate la cel mult doi ani.

Conform CPL Concordia, niciun caz nu a implicat risc imediat de scurgere periculoasă, iar de la data de 5 noiembrie nu s-au mai raportat situații similare.

În perioada 7–10 noiembrie, operatorul Delgaz Grid a raportat întreruperi la un imobil din Baciu, unul din Câmpia Turzii și trei din municipiul Cluj-Napoca. Problemele au fost generate de deteriorarea branșamentelor în urma manevrelor auto sau de scurgeri minore de gaz.

Pentru a evalua situația infrastructurii și a pregătirii pentru sezonul rece, prefectul județului Cluj, Maria Forna, a convocat o ședință de lucru la sediul Instituției Prefectului. La discuții au participat subprefectul Maria Buzaș Fekete, inspectorul-șef Gabriel Drînda (ISU „Avram Iancu” Cluj), directorul Radu Perșa (Delgaz Grid) și directorul Eugen Mocan (CPL Concordia).

Reprezentanții companiilor au prezentat stadiul verificărilor tehnice și măsurile pentru siguranța utilizatorilor, precum și modalitățile de intervenție rapidă în caz de avarie.

Potrivit ISU „Avram Iancu” Cluj, din 95 de sesizări înregistrate de la începutul anului, 61 au fost confirmate (48 în urban, 13 în rural). În toate cazurile, alimentarea a fost întreruptă temporar, iar defecțiunile au fost remediate fie de operatori, fie prin firme autorizate.

Prefectul Maria Forna a subliniat importanța prevenirii și colaborării între instituții și operatori. „Asigurarea continuității furnizării gazelor naturale, mai ales în sezonul rece, este o prioritate. Colaborarea strânsă și planificarea riguroasă ne permit să gestionăm eficient orice situație, astfel încât cetățenii județului Cluj să beneficieze de servicii sigure și constante”, a declarat aceasta.

Autoritățile atrag atenția că orice improvizație la instalațiile de gaz poate fi extrem de periculoasă. Montajul, verificarea și reparațiile trebuie efectuate exclusiv de firme autorizate, iar utilizatorii trebuie să efectueze periodic reviziile tehnice și să nu ignore mirosurile suspecte de gaz.

sursa info&foto: ziarulfaclia.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Administratie

Palatul Telefoanelor intră în patrimoniul Clujului. Primăria cumpără clădirea-simbol cu 3,2 milioane de euro

Alex Campian

Published

on

Primăria Cluj-Napoca va achiziționa Palatul Telefoanelor, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale orașului, pentru suma de 3,23 milioane de euro. Monumentul istoric, aflat pe strada Octavian Petrovici nr. 2, va deveni proprietate publică, după ce municipalitatea a decis să își exercite dreptul de preempțiune.

Consiliul Local se va reuni vineri, într-o ședință extraordinară, pentru a aproba proiectul de hotărâre privind cumpărarea imobilului. Decizia vine după luni de demersuri și un amplu sprijin public — peste 790 de arhitecți, urbaniști și cetățeni au semnat apelul „Palatul Telefoanelor din Cluj merită să intre în patrimoniul orașului”, pledând pentru salvarea și valorificarea clădirii.

Imobilul, deținut până de curând de Orange România SA, este alcătuit din parter, patru niveluri și un etaj tehnic, având o suprafață construită de 574 de metri pătrați. Structura modernistă din beton armat și parterul vitrat oferă, potrivit specialiștilor, un potențial ridicat pentru reconversii funcționale și proiecte culturale.

„Achiziționarea Palatului Telefoanelor reprezintă o investiție în patrimoniul cultural al orașului. Clădirea este parte din memoria colectivă a clujenilor și un reper important al peisajului urban”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

La finalul lunii iulie, Orange România și-a exprimat intenția de a vinde imobilul, iar Ministerul Culturii, deși avea prioritate legală la cumpărare, a renunțat la dreptul de preempțiune în favoarea administrației locale.

Primarul Emil Boc a confirmat că toate procedurile legale au fost îndeplinite pentru finalizarea achiziției.
„Procesul a fost complex, implicând aspecte tehnice și juridice, dar ne aflăm pe ultima sută de metri. Vom supune proiectul votului Consiliului Local pentru a definitiva achiziția”, a precizat edilul.

Odată intrat în proprietatea municipalității, Palatul Telefoanelor ar putea fi restaurat și integrat în circuitul turistic și cultural al Clujului. Poziționarea sa centrală, lângă Parcul I.L. Caragiale, îl face potrivit pentru activități comunitare, expoziții sau spații educaționale.

Astfel, o clădire cu valoare simbolică pentru istoria urbană a Clujului își găsește o nouă menire — aceea de a deveni un spațiu deschis publicului, la intersecția dintre patrimoniu și modernitate.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Administratie

Amenzi pentru clujenii care nu afișează plăcuțele cu numărul și numele străzii. Emil Boc: „Este obligație legală!”

Alex Campian

Published

on

Clujenii care nu își afișează plăcuțele cu numărul și numele străzii pe locuințe vor fi amendați începând din primăvara anului 2026. Primarul Emil Boc a anunțat că măsura este una obligatorie prin lege și are rolul de a aduce ordine și claritate în identificarea adreselor din municipiu.

„Fiecare stradă trebuie să aibă indicatorul stradal, iar fiecare proprietate, fie casă, fie bloc, trebuie să aibă numărul afișat. Este o obligație legală, nu o opțiune”, a declarat edilul.

Potrivit Primăriei Cluj-Napoca, lipsa plăcuței de identificare atrage amenzi între 200 și 500 de lei, după termenul limită de 31 martie 2026.

🏠 Cum se pot obține plăcuțele

Primăria a pus la dispoziția cetățenilor două variante:

  1. Achiziție individuală: proprietarii își pot confecționa singuri plăcuța, respectând standardul O 1848 — fond alb cu scris negru, conținând numele străzii și numărul.

  2. Gratuit, prin primărie: cetățenii pot solicita plăcuța fără costuri, depunând o cerere la registratura Serviciului de Siguranță a Circulației sau pe e-mail la adresele:

Cererea trebuie să conțină numărul poștal pentru care se solicită plăcuța și dovada adresei — din cartea de identitate sau certificatul de nomenclatură stradală.

Termen și sancțiuni

Până la 31 martie 2026, clujenii sunt rugați să verifice dacă numărul este vizibil pe imobilul lor. După această dată, cei care nu respectă obligația riscă amenzi între 200 și 500 RON.

„Sper să nu fie nevoie să aplicăm sancțiuni. Am încredere în conștiința civică a clujenilor”, a precizat Emil Boc.

🚧 Primăria montează indicatori stradali noi

Pe lângă responsabilitățile cetățenilor, Primăria Cluj-Napoca a început și propria campanie de montare a indicatorilor stradali.
Peste 800 de plăcuțe au fost instalate între iulie și 1 noiembrie, iar până la 1 decembrie vor fi verificate toate străzile din oraș, conform edilului.

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom