Connect with us

Administratie

Topul celor mai sărace și al celor mai bogate 10 județe: Unde se situează Clujul?

Maria Costea

Published

on

Acum 20 de ani, economia României era marcată de un PIB/cap de locuitor în termeni de paritate a puterii de cumpărare (ppc) ce reprezenta doar 26% din media Uniunii Europene. În prezent, situația s-a îmbunătățit semnificativ, ajungând la un PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare (PPC) de 76%. Acest nivel plasează România la egalitate cu Ungaria și deasupra altor state precum Grecia (67%), Letonia, Croația, Slovacia, Serbia și vecinii bulgari.Cu toate acestea, perspectiva se schimbă radical atunci când analizăm detaliile la nivel de județ.

Paritatea puterii de cumpărare și diferențele regionale în România

Paritatea puterii de cumpărare (PPC) este o măsură a puterii de cumpărare a unei monede, exprimată în raport cu o altă monedă internațională, cum ar fi euro sau dolarul. Formula sa – S = P1/P2 – compară valorile unui “coș de bunuri” în două țări diferite, reflectând diferențele de prețuri.

Această rată de schimb alternativă ajută la evaluarea nivelului de trai dintre diverse țări. De exemplu, deși PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare în Grecia decât în România, paritatea puterii de cumpărare arată că trăim mai bine decât ei.

În România, diferențele regionale sunt semnificative. Bucureștiul, cel mai bogat județ, se situează cu peste 260% peste media Uniunii Europene în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare, fiind de peste 2,5 ori mai bogat decât media. În contrast, județul Vaslui se află la celălalt capăt al spectrului, fiind de aproape 7 ori mai sărac decât Capitala.

Aceste discrepanțe regionale subliniază inegalitățile economice și sociale din România, evidențiind nevoia de politici care să echilibreze dezvoltarea între diferitele regiuni ale țării.

Evoluția PIB/capita în România: Cluj, lider în ritmul de dezvoltare

București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.

Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.

București conduce în ceea ce privește PIB-ul per capita, dar în ultimii 20 de ani, Clujul a înregistrat un ritm de dezvoltare considerabil mai mare decât Capitala. În urmă cu două decenii, Clujul ocupa locul cinci în clasamentul PIB/capita, după București, Ilfov, Constanța și Brașov. Până în 2010, orașul a depășit Brașovul, urcând pe locul patru. Recent, Clujul a depășit și Ilfovul, ocupând acum o poziție superioară în clasament față de București.

Comparativ, cele mai scăzute rate de dezvoltare au fost înregistrate în județele Covasna, Galați, Vrancea și Bacău, în timp ce Clujul, Bucureștiul, Sălajul și Timișul au înregistrat cele mai ridicate ritmuri de creștere economică.

În ultimii douăzeci de ani, un raport a scos în evidență faptul că doar 15 din 42 de județe din România au înregistrat o creștere mai rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor comparativ cu media națională. Acest lucru a condus la o deteriorare a poziționării relative a celorlalte 27 de județe, care au avut o dezvoltare economică mai lentă. Acest raport plasează România printre țările cu cea mai amplă discrepanță de creștere a PIB-ului între regiuni din Europa.

România: Extremele Economice Conturează Realitatea

Regiunea București-Ilfov se situează pe locul 14 din 242 de regiuni europene conform clasificării NUTS2, având un nivel al PIB-ului per capita de 164% față de media UE, depășind regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen și Koln.

Pe de altă parte, regiunea de Nord-Est a țării se află la coada clasamentului, la doar 46% din media Uniunii Europene. Ea ocupă locul 226 din cele 242 de regiuni la scară europeană, conform declarațiilor lui Ionuț Dumitru.

Un studiu realizat de specialiști români subliniază că judetele Botosani, Salaj, Vaslui, Vrancea, Valcea și Teleorman se confruntă cu un dezechilibru fiscal semnificativ, necesitând transferuri consistente de la bugetul de stat pentru a asigura supraviețuirea lor. Aceste regiuni sunt considerate mai vulnerabile politic, având o dependență crescută de fondurile primite de la București.

Transferurile de la bugetul de stat reprezintă sursa principală de finanțare pentru cheltuielile județelor respective. În contrast, Bucureștiul se distinge ca fiind cea mai autonomă administrație locală din România.

De asemenea, se observă că județele Argeș, Brașov, Cluj, Constanța, Ilfov, Sibiu și Timiș au manifestat o tendință de creștere a autonomiei financiare locale, în special în ultimii ani. Această evoluție a fost posibilă prin eforturile autorităților locale de a îmbunătăți colectarea veniturilor și implementarea programelor de dezvoltare axate pe stimularea mediului de afaceri.

Disparități semnificative în capacitatea județelor de a genera venituri proprii

Din perspectiva veniturilor proprii, există diferențe semnificative între județele României, conform rapoartelor emise de Curtea de Conturi. Aceasta a evidențiat bugete locale nerealiste, neconectate la nevoile reale ale comunităților sau la resursele financiare efective.

Autoritățile publice locale sunt criticate pentru o preocupare redusă în identificarea și valorificarea veniturilor potențiale rezultate din activitățile economice sau din patrimoniul lor public și privat, conform ultimului raport al Curții de Conturi.

Situații paradoxale sunt observate, cum ar fi județele cu un PIB pe cap de locuitor ridicat, precum Gorj și Alba, care oferă un nivel minim de servicii publice. La polul opus, județe cu un nivel scăzut al PIB-ului pe cap de locuitor, cum ar fi Iași, înregistrează cheltuieli publice locale semnificative.

Raportul menționează că un nivel înalt de responsabilitate fiscală se remarcă în județele Timiș, Constanța, Cluj, Prahova, Brașov, Bihor și Iași.

Facebook Comments Box

Administratie

42 de locuințe sociale repartizate astăzi, inițiativa Locuințelor Sociale pentru Comunitățile din Zona Pata-Rât, parte a Proiectului cu Finanțare Norvegiană Pata 2.0.

Stefania Heinz

Published

on

Cluj-Napoca: 42 de Case Sociale Alocate Astăzi! Nimeni nu e uitat, nimeni nu e abandonat. O inițiativă pentru Locuințe Sociale destinate Familiilor din Zona Pata-Rât prin Proiectul cu Finanțare Norvegiană Pata 2.0.

Astăzi, au fost semnate contractele pentru predarea a 42 de locuințe către familiile aflate în nevoie. Un total de 73 de locuințe au fost achiziționate prin proiectul ADI-ZMC pentru familii din Pata-Rât.

Astăzi, marchează finalul proiectului-fanion cu finanțare din Granturi Norvegiene al ADI Zona Metropolitană Cluj, intitulat „Intervenții integrate replicabile pentru locuire incluzivă și combaterea marginalizării în Zona Metropolitană Cluj” (Pata 2.0), care a început în decembrie 2019, având o valoare totală de 8,76 milioane de euro.

În cadrul acestui proiect, au fost achiziționate un total de 75 de locuințe, dintre care 73 sunt sociale și două sunt destinate situațiilor de urgență, cum ar fi cele legate de violența domestică. Aceste locuințe sunt destinate familiilor din zona Pata-Rât și sunt distribuite în mai multe localități, printre care Cluj-Napoca, Florești, Apahida, Baciu și Gilău. Fiecare locuință este echipată cu electrocasnice și mobilier.

31 de familii s-au mutat deja în cursul anului trecut, iar pentru celelalte 42 de familii beneficiare, semnarea contractelor a avut loc astăzi, pe 30 aprilie.

Această activitate a proiectului a fost susținută de o intervenție social-comunitară complexă în zona menționată, în colaborare cu universitățile locale, administrația locală și alte organizații.

În cadrul proiectului, s-au oferit și alte servicii, printre care:

  • Consultații medicale gratuite pentru 350 de persoane
  • 230 de activități educative non-formale pentru copii
  • Încălțăminte și îmbrăcăminte nouă pentru 100 de copii
  • “Cutii pentru bebeluși” pentru 70 de mame din comunitate
  • Sesiuni de dezvoltare socio-emoțională pentru 876 de elevi și 63 de cadre didactice
  • Facilitarea incluziunii sociale pentru 1.550 de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială
  • Asistență individualizată pentru 93 de elevi pentru a preveni abandonul școlar, meditații și sesiuni de mentorat pentru 30 de elevi.

Primăria continuă să desfășoare programe pentru educația copiilor din familii marginalizate sau aflate în risc de excluziune, atât din bugetul local, cât și în cadrul altor proiecte cu finanțări externe.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Administratie

Primăria Cluj-Napoca a anunțat că începând cu luna aprilie, va fi acordat un sprijin financiar lunar în valoare de 600 de lei pentru copiii cu dizabilități din oraș.

Stefania Heinz

Published

on

Proiectul de alocare a unei sume lunare de 600 de lei pentru fiecare copil cu dizabilități din Cluj-Napoca a fost adoptat în unanimitate de voturi. Acest sprijin financiar, care vine în întâmpinarea nevoilor specifice ale familiilor cu copii cu dizabilități, reprezintă o măsură importantă pentru îmbunătățirea calității vieții acestor persoane.

CEREREA TIP este disponibilă AICI și poate fi depusă, începând de marți, 26 martie, la sediile primăriilor de cartier sau la sediul Direcției de Asistență Socială.

Potrivit proiectului adoptat, alocarea din bugetul pe anul 2024 pentru acordarea acestei alocații lunare este de 5 milioane de lei. Această sumă va fi destinată susținerii financiare a copiilor cu dizabilități și familiilor acestora, contribuind astfel la acoperirea unor cheltuieli esențiale legate de îngrijirea și tratamentul acestor copii.

Cererile pentru beneficierea de această alocație lunară pot fi depuse începând de marți, 26 martie, la sediile primăriilor de cartier sau la sediul Direcției de Asistență Socială din Cluj-Napoca. Prin intermediul acestor cereri, familiile care au în îngrijire copii cu dizabilități pot solicita sprijinul financiar pentru a face față mai ușor costurilor specifice asociate îngrijirii acestora.

Este important ca această alocație lunară să ajungă în mod eficient și prompt la familiile care au nevoie de sprijinul acesta, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții copiilor cu dizabilități și a familiilor acestora.

Aproape 1.000 de copii cu dizabilități se află înregistrati în Cluj-Napoca, conform datelor statistice recente.

La nivelul județului Cluj, la 30 septembrie 2023, existau în total 30.574 de persoane cu handicap, din care 2.476 erau copii, iar restul de 28.098 erau adulți. În același context, la finele anului 2023, în municipiul Cluj-Napoca erau înregistrate 11.483 de persoane încadrate în grad de handicap, dintre care 936 erau copii, iar restul de 10.545 erau adulți. Distribuția copiilor pe grade de handicap arată că 582 aveau un handicap grav, 70 un handicap accentuat, 196 un handicap mediu și 90 un handicap ușor.

Aceste cifre evidențiază nevoia acută de sprijin pentru familiile care au în grija lor copii cu dizabilități. Acordarea unui suport financiar lunar în valoare de 600 de lei pentru acești copii ar reprezenta un pas important spre îmbunătățirea calității vieții acestor familii. Acest sprijin ar putea contribui la acoperirea unei părți din costurile necesare îngrijirii și tratamentului specific pentru fiecare copil în parte, oferind astfel o ușurare financiară binevenită și un suport esențial în fața provocărilor cotidiene cu care se confruntă familiile cu copii cu dizabilități.

„Acest proiect s-a născut în urma dezbaterilor publice pe care le-am avut (…) Proiectul răspunde unei nevoi din comunitatea noastră. 1.000 de copii clujeni au nevoie lunar de terapie, de sprijin, de intervenția noastră pentru ca ei să aibă o calitate a vieții cât mai bună pentru că aceste familii care sprijină acești copii minunați să poată avea o povară mai puțin.

Ajutorul nostru este o parte mai mică din sprijinul pe care trebuie să-l aibă având în vedere faptul că aceste terapii de recuperare sunt extrem de costisitoare. Acest ajutor pe care comunitatea îl oferă celor aflați în nevoi la un moment în care pot să îmbunătățească starea fizică și de sănătate a copiilor este extrem de binevenit. De mâine pot fi depuse cererile pentru acordarea acestui ajutor la primăriile de cartier sau la sediul Direcției de Asistență Socială”, a declarat Emil Boc

Condiții pentru acordarea sprijinului financiar:

a) copilul cu dizabilități este încadrat într-un grad de handicap;
b) copilul cu dizabilități are domiciliul în municipiul Cluj-Napoca;
c) copilul cu dizabilități nu este instituționalizat ca urmare a stabilirii unei măsuri de protecție specială într-un serviciu public de tip rezidențial sau nu se află în alte tipuri de instituții rezidențiale publice cu caracter social sau medico-social, în care i se asigură întreținere completă din partea autorității administrației publice centrale sau locale pe o perioada mai mare de o lună;
d) solicitantul (părintele/reprezentantul legal) are domiciliul pe raza municipiul Cluj-Napoca, cu cel puțin 24 luni anterior datei depunerii cererii.

Pentru a putea beneficia de suportul financiar, solicitantul va depune la registratura Direcției de Asistență Socială și Medicală următoarele documente doveditoare:

a) certificatul de naștere (pentru copiii sub vârsta de 14 ani) si/sau cartea de identitate (pentru copiii peste vârsta de 14 ani);
b) certificatul de încadrare in grad de handicap al copilului;
c) cartea de identitate a părintelui/reprezentantului legal al copilului, care sa ateste domiciliul pe raza municipiul Cluj-Napoca, cu cel puțin 24 luni anterior datei depunerii cererii;
d) certificatul/hotărârea judecătorească de divorț a părinților sau reprezentantului legal, după caz;
e) hotărârea Comisiei pentru Protecția Copilului/hotărârea judecătorească de plasament, tutelă, încredințare în vederea adopției, de exercitare a autorității părintești și alte asemenea, dacă este cazul;
f) extrasul de cont bancar al beneficiarului/solicitantului.

Pentru cererile aprobate, suportul financiar se va vira lunar în contul bancar al beneficiarului/solicitantului.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Administratie

Aquaparkul din Grigorescu, aprobat de Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca

Alex Campian

Published

on

Planurile pentru construirea unui Aquapark în Grigorescu au fost dezvăluite în cadrul unei ședințe a Comisiei de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, desfășurată vineri. Potrivit informațiilor preliminare, viitorul Aquapark va fi amplasat pe o suprafață de 5 hectare, în apropierea ștrandului Sun. Acesta va putea găzdui zilnic până la 3.000 de persoane în timpul verii, cu 800 de locuri la interior și 2.200 de locuri la exterior. Estimările privind costurile variază între 20 și 40 de milioane de euro, iar pentru realizarea proiectului se ia în considerare un parteneriat privat.

Primăria Cluj-Napoca a promis de ani buni construirea unui parc acvatic în oraș, dar demersurile concrete au început să se contureze cu câteva luni înaintea alegerilor locale din acest an.

„După consultări în comunitate, am propus realizarea acestui aquapark pe o suprafață de 5 hectare în Grigorescu”, a declarat vineri primarul Emil Boc.

Aquapark-ul va fi în principal format din corpul clădirii principale, care va fi funcțional pe tot parcursul anului și va include vestiare, zone de alimentație publică, facilități spa și wellness, sală de fitness, aerobic și cycling, dar și un complex de bazine acoperite.

În plus, complexul va cuprinde o zonă de agrement în aer liber, deschisă în timpul verii, care va oferi piscine și zone de recreere pentru toate vârstele, plaje în aer liber, o clădire de acces și unități independente pentru alimentație publică și spații comerciale. De asemenea, se planifică construirea unei parcări subterane cu 249 de locuri.

Suprafața spațiilor verzi efective, amenajate pe teren natural, va reprezenta cel puțin 50% din întreaga suprafață a zonei verzi și va include exclusiv vegetație (de înălțime joasă, medie și înaltă). Toate zonele cu orice formă de acoperire vor fi considerate spații deschise.

 

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite