Premieră la Teatrul Național din Cluj: “Schindler”, o comedie despre ciocnirea a două lumi

Teatrul Național “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca invită publicul la o nouă premieră, spectacolul “Schindler”, care va avea loc duminică, 23 februarie, de la ora 19:00, în Studioul Euphorion. Piesa, scrisă și regizată de Dragoș Pop, este o comedie de idei ce explorează tensiunile și conflictele dintre două lumi fundamental diferite.

Un joc al aparențelor

“Schindler” urmărește povestea a doi străini blocați într-un lift, un profesor universitar și o tânără impresară. Dialogul dintre ei dezvăluie o fractură generațională, dar și o instabilitate a conceptelor de realitate și adevăr în contextul expansiunii virtualului.

O comedie inteligentă

Regizorul Dragoș Pop descrie spectacolul ca fiind “o comedie de idei, construită în jurul unei dualități aparent ireconciliabile: două personaje, două perspective, două lumi în coliziune”. Piesa abordează teme precum întâlnirea dintre generații, raporturile de putere și relativitatea adevărului.

Distribuție de excepție

Din distribuția spectacolului fac parte actorii Ovidiu Crișan și Romina Merei, doi artiști talentați ai scenei clujene.

Programare

Premiera spectacolului “Schindler” va avea loc duminică, 23 februarie, de la ora 19:00, în Studioul Euphorion al Teatrului Național din Cluj-Napoca. Următoarea reprezentație este programată pentru data de 28 februarie, la aceeași oră.

Remarul 16 Februarie – Fabrica din Cluj care încă menține locomotivele pe șine după 155 de ani

În inima Clujului, în apropierea Gării CFR, funcționează una dintre cele mai vechi fabrici de reparații și modernizare a materialului rulant din România: Remarul 16 Februarie. Cu o istorie de peste un secol și jumătate, această fabrică joacă un rol esențial în întreținerea și modernizarea locomotivelor și vagoanelor de călători, contribuind astfel la menținerea eficienței transportului feroviar românesc.

Un pilon al industriei feroviare

Fondată în anul 1870, Remarul 16 Februarie SA este o companie privată cu capital integral românesc, specializată în reparația, modernizarea și construcția materialului rulant. În prezent, fabrica efectuează lucrări de mentenanță pentru o gamă variată de locomotive diesel și electrice, automotoare și rame electrice, dar și pentru vagoane de călători.

Conform informațiilor oficiale, fabrica din Cluj realizează lucrări de reparație planificate de tip RR, RG și RK, asigurând astfel funcționarea optimă a locomotivelor diesel-hidraulice, diesel-electrice și electrice, cu puteri variind de la 450 CP până la 5100 kW. De asemenea, aici au loc și modernizări pentru locomotive aparținând atât CFR Călători, cât și unor companii private, precum Transferoviar.

Parteneriate strategice și tehnologii moderne

După Revoluția din 1989, Remarul 16 Februarie a încheiat un acord important cu Bombardier Transport – Franța, achiziționând licența pentru producția trenurilor de mare capacitate AGC. Acest parteneriat a marcat un pas important spre modernizarea capacităților fabricii și adaptarea la cerințele transportului feroviar european.

O denumire cu puternică încărcătură istorică

Numele „16 Februarie” este legat de unul dintre cele mai tragice episoade ale mișcării muncitorești din România: greva de la Atelierele Grivița din 1933. În acea zi, armata și jandarmeria au primit ordin să deschidă focul asupra muncitorilor aflați în grevă, eveniment soldat cu moartea a șapte persoane. Printre victime s-a numărat și Vasile Roaită, un tânăr ucenic care a fost transformat ulterior de regimul comunist într-un simbol al luptei proletare.

Astăzi, Remarul 16 Februarie continuă să își păstreze locul în industria feroviară românească, menținând în funcțiune locomotivele care traversează țara și contribuind la modernizarea transportului pe calea ferată.

Doliu în Aristrocrația Transilvană: A Murit Contesa Katalin Bánffy, Ultima Moștenitoare a Castelului Bonțida

Lumea culturală și istorică din Transilvania este în doliu după pierderea contesei Katalin Bánffy, ultima descendentă a ilustrei familii Bánffy din Losoncz și păstrătoarea moștenirii Castelului de la Bonțida. Contesa, care și-a dedicat întreaga viață conservării patrimoniului familial, s-a stins la venerabila vârstă de 101 ani.

O Viață Legată de Istorie și Patrimoniu

Născută la Budapesta, contesa Katalin Bánffy a fost nu doar o figură aristocratică, ci și o pasionată susținătoare a patrimoniului cultural transilvănean. În 2007, ea a devenit proprietara legală a Castelului Bánffy din Bonțida, cunoscut drept “Versailles-ul Transilvaniei”, și a luptat neobosit pentru restaurarea și promovarea acestui simbol al istoriei.

„A fost un om magic. Umorul ei, bucuria de a trăi, capacitatea extraordinară de muncă și pasiunea cu care a făcut cunoscută lumii opera tatălui ei, contele Bánffy Miklós, ne-au inspirat continuu. Anul trecut am sărbătorit împreună centenarul ei și am simțit din nou acea căldură și susținere pe care ne-a oferit-o mereu. Ne-a încredințat Bonțida într-un moment în care eram foarte tineri și ne-a mulțumit necontenit pentru munca noastră și pentru sprijinul primit din partea guvernului Ungariei în restaurarea castelului”, au transmis apropiații contesei.

Castelul Bonțida – Un Simbol al Renașterii

Castelul Bánffy din Bonțida, un impresionant ansamblu arhitectural ridicat de familia Bánffy, reprezintă una dintre cele mai valoroase bijuterii istorice ale Transilvaniei. Distrus parțial în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și apoi lăsat în paragină în perioada comunistă, castelul a cunoscut o renaștere spectaculoasă în ultimele decenii, datorită eforturilor contesei și ale numeroaselor organizații culturale implicate.

Astăzi, castelul găzduiește evenimente culturale, artistice și educaționale de anvergură, fiind un punct de referință în peisajul cultural european. Moștenirea lăsată de Katalin Bánffy va dăinui, iar numele său va rămâne sinonim cu iubirea pentru Bonțida și angajamentul față de conservarea istoriei.

Un Ultim Omagiu

Trecerea în neființă a contesei Katalin Bánffy lasă un gol imens în rândul celor care au iubit și respectat această figură emblematică. „Pentru mine, a fost o busolă, un punct de referință sigur, o constantă în matematică. Da, am iubit-o mult. Dumnezeu să o odihnească în pace!”, au mai adăugat cei apropiați.

Pierderea contesei marchează sfârșitul unei epoci, dar moștenirea sa continuă să trăiască prin castelul pe care l-a protejat și prin valorile pe care le-a promovat cu devotament.

Contesa Katalin Banffy tânără, în 1940 în balconul palatului