TIFF 2025 Iulius Mall aduce în Cluj-Napoca zece seri de film în aer liber, între 13 și 22 iunie, în cadrul celui mai mare festival de film din România – Transilvania International Film Festival. Iulius Parc se transformă în Iulius Parc Open Air, una dintre cele mai populare locații TIFF, oferind cinefililor o experiență cinematografică unică, în mijlocul naturii urbane.

În cele 10 zile de festival, publicul este invitat să vizioneze filme premiate, scurtmetraje românești, dar și producții internaționale. Totul se desfășoară sub cerul liber, în atmosfera relaxată a parcului de la Iulius Mall Cluj.

🎬 Programul TIFF 2025 Iulius Mall Cluj:

• Vineri, 13 iunie: Sunt încă aici – un film intens despre un veteran de război dispărut.

• Sâmbătă, 14 iunie: Tu ești lumea mea – urmat de o sesiune Q&A cu regizorul Pavlo Ostrikov.

• Duminică, 15 iunie: Întoarcerea – parte din selecția Supernova, cu personaje mitologice reinterpretate.

• Luni, 16 iunie: Copilul electric – urmat de discuții cu regizorul.

• Marți, 17 iunie: Alpha. – o dramă despre legătura fragilă tată-fiu.

• Miercuri, 18 iunie: Cum aș putea trăi fără tine? – o poveste de dragoste din Ungaria anilor ’90.

• Joi, 19 iunie: Anul nou care n-a fost – film românesc accesibil persoanelor cu deficiențe de auz și vedere.

• Vineri, 20 iunie: Cronici de tinerețe – o incursiune în anii ’90 prin ochii unui tânăr îndrăgostit.

• Sâmbătă, 21 iunie: 2001: O odisee spațială – clasicul SF, într-o proiecție pentru nostalgicii cinefili.

• Duminică, 22 iunie: Boléro – o încheiere specială a experienței TIFF 2025 în Iulius Parc.

🎟️ Detalii utile:

Biletele și programul complet pentru TIFF 2025 Iulius Mall sunt disponibile pe site-ul oficial TIFF. Evenimentul este organizat în parteneriat cu Iulius Mall Cluj, un susținător constant al evenimentelor culturale din oraș.

După o lungă și tăcută luptă cu suferința, marele Florin Piersic, stâlp al teatrului și cinematografiei românești, a reapărut în public, la 89 de ani, într-un loc cu adâncă încărcătură spirituală: Putna. A fost o reîntâlnire tăcută, dar copleșitoare. Cu sufletul plin, comunitatea l-a întâmpinat nu doar cu aplauze, ci cu lacrimi și recunoștință. Iar peste toate acestea, a fost rostit un singur cuvânt: mulțumim.

Pentru viața sa dăruită artei, pentru zâmbetele și emoțiile pe care le-a semănat în inimi de-a lungul a peste șapte decenii, Florin Piersic a fost onorat cu titlul de Cetățean de Onoare al comunei Putna. O distincție care nu adaugă greutate numelui său, ci îl înconjoară cu dragostea sinceră a celor care nu l-au uitat — și nu îl vor uita niciodată.

O viață pe scenă. O viață pentru oameni.

Evenimentul „Putna, vatră de cuvânt și poveste”, desfășurat în zi de sărbătoare, pe 21 mai, la Mănăstirea Sihăstria Putnei, a fost mai mult decât o ceremonie. A fost o plecăciune în fața celor care ne-au dăruit rădăcini și sens. Alături de Florin Piersic, a fost omagiată și Sofia Vicoveanca, vocea sufletului bucovinean, purtătoarea cântecului nostru străbun.

Primarul Gheorghe Coroamă a înmânat distincțiile cu mâinile tremurânde de emoție și cuvintele pline de adevăr:

„Florin Piersic și Sofia Vicoveanca nu sunt doar artiști. Sunt parte din ființa acestui neam.”

Un trup slăbit. Un suflet neclintit.

A coborât încet din mașină, sprijinit într-un baston. Slăbit fizic, dar cu ochii arzând de aceeași lumină de odinioară. Florin Piersic purta un costum sobru, demn, și eșarfa sa roșie – simbol al eleganței și spiritului său neînfrânt. A salutat cu mâna ridicată, iar oamenii l-au întâmpinat cu pâine și sare, vechiul semn românesc al bunului venit.

A fost o tăcere adâncă, apoi au început aplauzele. Nu erau pentru un actor. Erau pentru un om. Un om care a devenit, de-a lungul vieții, parte din noi toți.

Boala i-a luat puterea. Dar nu și chemarea.

În urmă cu un an, maestrul Piersic a trecut printr-o cumpănă grea. Un episod medical care l-a îndepărtat de scenă, de luminile rampei, de aplauze. A ales tăcerea, liniștea și vindecarea. Și, totuși, a găsit în inima sa puterea de a reveni. Discret, dar prezent. Tăcut, dar viu.

A mărturisit, cu voce blândă, că nu se poate întoarce deocamdată pe scenă. Dar că vrea să rămână aproape de oameni, de valorile care l-au călăuzit o viață întreagă: demnitatea, credința și dragostea pentru țară.

Florin Piersic nu mai are nevoie de cuvinte. El este cuvântul.

Fiecare pas al său e o pagină de istorie. Fiecare zâmbet, o lecție de curaj. Și fiecare tăcere, o rugăciune pentru ceea ce suntem și ce-am putea fi.

Într-o lume care uită ușor, noi alegem să ținem minte.
Și să spunem, cu toată ființa noastră:

Mulțumim, Maestre. Sunteți acasă.

1 Mai la Cluj: De la defilări OBLIGATORII la grătare în HOIA și FĂGET! Cum sărbătoreau clujenii odinioară?

Astăzi, 1 Mai, mulți clujeni au luat cu asalt pădurea Hoia și zona Făget, respectând tradiția modernă a picnicurilor și grătarelor în aer liber. Dar cum arătau sărbătorile de 1 Mai în Clujul de altădată, în perioada comunistă?

Pentru mulți români, 1 Mai evocă amintiri puternice ale defilărilor impuse de regimul comunist. La Cluj, pregătirile începeau cu săptămâni înainte, cu mobilizarea muncitorilor, elevilor și pionierilor pentru parade grandioase. Nimeni nu avea voie să lipsească, iar repetițiile erau intense, cu pași sincronizați, lozinci și pancarte dedicate “eroilor muncii socialiste”. Străzile Clujului se umpleau de manifestații impresionante, cu defilarea principală având loc în fața Teatrului Național, sub privirile oficialilor de partid.

Însă, după încheierea formalităților, ziua se transforma într-o sărbătoare populară. Clujenii se îndreptau spre iarbă verde, în special în pădurea Hoia sau zona Făget, unde relaxarea și socializarea luau locul propagandei. Se juca fotbal, se asculta muzică și se aprindeau grătare, într-o atmosferă de destindere.

După 1989, 1 Mai a pierdut caracterul propagandistic, devenind o zi dedicată odihnei și socializării în natură, tradiție respectată cu sfințenie și astăzi de clujeni în zonele Hoia și Făget.