Clujul devine tot mai inaccesibil pentru cumpărătorii de locuințe. Prețul unui apartament cu două camere a atins, în 2025, un nou record istoric: 150.000 de euro, echivalentul a 150 de salarii medii pe economie. Orașul este, de departe, cea mai scumpă zonă rezidențială din România — depășind inclusiv nivelurile din perioada de dinaintea crizei economice din 2008.

„Media pe municipiul Cluj-Napoca acum cinci ani era de 1.800 de euro pe metrul pătrat. Acum am depăşit 3.100 de euro pe metrul pătrat”, explică Andrei Szentmiklosy, agent imobiliar local.

O analiză publicată de o platformă imobiliară arată o evoluție spectaculoasă a prețurilor. În 2012, un apartament vechi cu două camere se vindea cu aproximativ 1.000 de euro pe metrul pătrat, nivel care s-a menținut până în 2015. După acel moment, Clujul a intrat într-o perioadă de creștere continuă, accentuată de cererea ridicată, lipsa terenurilor și dezvoltarea economică a orașului.

În 2022, criza materialelor de construcții a impulsionat piața, aducând apartamentele vechi aproape la același nivel cu cele noi – 2.400 euro/mp. În 2025, pragul a fost depășit: 3.222 euro/mp, prețuri efectiv plătite, nu doar cerute.

📈 Dublare a prețurilor în cinci ani

În ultimii cinci ani, prețurile locuințelor din Cluj-Napoca s-au dublat. În 2020, un apartament cu două camere putea fi cumpărat cu 100.000 de euro; astăzi, aceeași proprietate costă dublu.

Nici chiriile nu au rămas în urmă. Față de 2020, ele au crescut cu aproximativ 250 de euro lunar, o povară tot mai mare pentru tinerii profesioniști și studenți.

🏗️ Oferta redusă și terenul limitat – cauze majore

Clujul este un oraș înconjurat de dealuri, cu teren disponibil limitat, ceea ce reduce semnificativ oferta de spațiu pentru construcții noi. „Oferta este mai mică decât cererea. Pe termen lung, acest dezechilibru va menține prețurile sus”, subliniază Sorin Sucală, consultant imobiliar.

Mai mult, Cluj-Napoca nu are concurență regională pe o rază de 250 de kilometri, fiind centrul principal al Transilvaniei în plan economic, universitar și medical. „Clujul beneficiază de un brand puternic de oraș. Oamenii sunt mândri că locuiesc aici și vor să investească în el”, completează Iulian Berghian, CEO al unei companii imobiliare.

💶 Zonele de top: lângă centrele comerciale și în cartierele vechi

Cele mai scumpe apartamente sunt în zonele din apropierea centrelor comerciale. În blocurile comuniste renovate, prețurile ajung la 3.600 euro/mp pentru locuințe finisate și mobilate. În complexele noi de lux, situate chiar vizavi de mall-uri, se atinge pragul de 5.000 euro/mp, chiar și pentru apartamente semifinisate.

În aceste condiții, un apartament modern cu două camere într-o zonă premium poate depăși 420.000 de euro.

Clujul a devenit astfel un exemplu al paradoxului urban românesc: un oraș cu o calitate a vieții ridicată, dar unde locuințele devin un lux accesibil doar pentru puțini.

Lovitură de proporții în industria lactatelor din România! Celebrul brand Napolact, simbol al Ardealului, ar putea trece în mâinile ungurilor de la Bonafarm, pentru suma uriașă de 76 de milioane de dolari. Tranzacția, una dintre cele mai mari din prima parte a anului, așteaptă acum aprobarea Consiliului Concurenței. Deputatul Sebastian Burduja avertizează: „Napolact nu este doar o companie, ci un activ strategic pentru România!”.

Gigantul ungar Bonafarm, controlat de miliardarul Sándor Csányi, a semnat deja acordul cu olandezii de la FrieslandCampina pentru preluarea brandului Napolact și a fabricilor din Cluj-Napoca și Târgu-Mureș.

Tranzacția momentului în România! Grupul olandez FrieslandCampina, proprietarul brandului Napolact, a ajuns la un acord pentru vânzarea afacerii către grupul ungar Bonafarm, cunoscut pentru marca de lactate Sole-Mizo.

Potrivit companiei de consultanță EY, valoarea tranzacției se ridică la 76 de milioane de dolari, ceea ce o plasează pe locul trei în topul celor mai importante vânzări din prima parte a anului 2025.

Afacerile din sectorul lactatelor au devenit un câmp de luptă între marile corporații străine, iar această preluare are potențialul de a schimba echilibrul de putere din piață.

Totuși, Consiliul Concurenței trebuie să aprobe oficial mutarea. Între timp, deputatul Sebastian Burduja avertizează că Napolact „nu este doar o companie, ci un simbol și un activ strategic pentru economia agroalimentară națională”.

Bonafarm, condus de cel mai bogat om din Ungaria, Sándor Csányi, operează deja în România din 2008 prin Sole-Mizo. Grupul are un sistem integrat de producție – de la agricultură și zootehnie, până la procesare de lapte, carne și vinuri.

În 2024, FrieslandCampina România a avut o cifră de afaceri de 588 milioane lei, dar și pierderi de 29 milioane lei, conform datelor Ministerului de Finanțe. Compania are peste 400 de angajați și este al cincilea jucător din piață, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland.

Napolact, însă, rămâne unul dintre cele mai iubite branduri românești din domeniul lactatelor – un nume sinonim cu gustul autentic al Ardealului.

Grupul german Bosch, lider mondial în producția de componente auto, a anunțat oficial un amplu plan de restructurare prin care va desființa circa 13.000 de locuri de muncă în divizia Mobility din Germania, până la sfârșitul anului 2030.

Măsura vine pe fondul scăderii cererii pentru componente auto tradiționale, al presiunii concurențiale și al transformărilor tehnologice care impun adaptări majore.

„Trebuie să lucrăm de urgență la competitivitatea noastră și să reducem costurile în mod durabil. Este un pas foarte dureros, dar necesar”, a declarat Stefan Grosch, directorul de resurse umane al Bosch.

Pierderi de miliarde și folosirea inteligenței artificiale

Bosch estimează un deficit anual de 2,5 miliarde de euro la divizia Mobility, pe care intenționează să îl acopere prin reduceri masive de costuri. Printre măsurile vizate se află:

• disponibilizări etapizate,

• eficientizarea logisticii și a lanțului de aprovizionare,

• reducerea cheltuielilor cu materiale și echipamente,

• scăderea investițiilor în clădiri și facilități,

• integrarea inteligenței artificiale pentru creșterea productivității.

Zonele cele mai afectate vor fi departamentele Power Solutions și Electrified Motion, dar și funcțiunile corporative, de vânzări, administrare și producție, în locații precum Stuttgart-Feuerbach, Schwieberdingen, Waiblingen, Bühl și Homburg.

În ciuda concedierilor, conducerea Bosch afirmă că Germania va rămâne un centru important de producție pentru grup.

Reacția sindicatelor

Sindicatele și reprezentanții angajaților critică planul de restructurare. Frank Sell, președintele consiliului lucrătorilor la Bosch Mobility, a transmis că nu va accepta concedierile „în forma actuală” fără negocieri și garanții pentru angajați.

Compania a precizat că va încerca să facă schimbările cât mai „acceptabile social” și să colaboreze cu reprezentanții angajaților.

Concedieri și în România

Valul restructurărilor ajunge și în România. Compania Ductil din Buzău, parte a grupului american Lincoln Electric, a anunțat concedierea a 35 de angajați din cei 476. Decizia a fost justificată prin contextul economic internațional dificil, inflația ridicată și problemele locale din industrie.

Ductil, cu o tradiție de peste 55 de ani în producția de materiale pentru sudură, rămâne un furnizor important, dar afectat de tendințele negative din piață.

În paralel, România se confruntă cu o creștere a ratei șomajului la aproape 6%, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la doar 0,6% în primul trimestru din 2025 – cel mai mic procent din Uniunea Europeană.