Connect with us

Economie

Clujul a accesat două proiecte de mediu cu bani de la BIRD

Maria Costea

Published

on

Clujul a accesat două proiecte de mediu cu bani de la BIRD


Două localități din județul Cluj au obținut finanțare pentru a-și reduce poluarea cu nitrați proveniți din surse agricole.
În comuna Jucu s-a predat terenul de amplasament al lucrărilor necesare pentru realizarea obiectivului de investiții platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, în prezența reprezentanților Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), a proiectantului, a antreprenorului și a consultantului de management și supervizare.

Compania clujeană de consultanță EPMC a asigurat finanțarea acestei investiții pentru construcție și achiziție de echipamente, cu o valoare de 2,09 milioane de lei, cu taxa pe valoarea adăugată (TVA), din care aportul comunei este de 104.240 lei, cu TVA.

Echipamentele necesare operaționalizării investiției care vor veni la pachet cu finanțarea construcției platformei sunt în valoare de 607.376 de lei, cu TVA. O altă comună din Cluj ce va avea același tip de investiție și utilaje în 2020 este Călățele.

Socot Târgu-Mureș este constructor, iar Interdevelopment, supervizor de lucrări. Astfel de proiecte coordonate de EPMC Consulting se mai desfășoară în Iernut, Miercurea Nirajului, Batos (județul Mureș), Bod (Brașov) și Roșia (Sibiu). 

“Am început scrierea acestor proiecte în anul 2017, când s-a lansat primul apel de proiecte. Am lucrat la aplicațiile de finantare și la studii de fezabilitate pentru câțiva primari care au avut încredere că aceste proiecte se vor și materializa. În 2019, MMAP a organizat primele licitații pentru execuția lucrărilor, Jucu fiind prima aplicație aprobată”, a precizat managerul celor șapte proiecte, Ioana Cămărășan.

Comunele pot utiliza gunoiul de grajd în mod inteligent

MMAP finanțează investiții care să reducă poluarea apelor cu nitrați proveniți din surse agricole din cauza depozitărilor de gunoi de grajd provenit de la micii fermieri din fiecare unitate administrativ-teritorială.

48 de milioane de euro s-au alocat acestui program de investiții. Pentru 2020 s-au prioritizat mai multe comune și orașe care vor beneficia de măsuri în cadrul acestui program de investiții, dintr-un total de 90 de beneficiari.

„Din cauza specificului ei, România are peste 3 milioane de ferme mici și gospodării de subzistență, care cresc animale. Mare parte nu au capacitatea de a gestiona corespunzător dejecțiile de la animale. Acestea ajung să polueze cu nitrați apele de suprafață și, mai grav, apele freatice, respectiv fântânile din curțile oamenilor.

Platformele pe care le finanțăm rezolvă problema poluării la nivel de comunitate, asigurând, în plus, și conformarea fermierilor la cerințele de plată ale APIA, legate de capacitățile de stocare a gunoiului de grajd”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului.

Pe lângă construirea platformelor, MMAP finanțează pentru fiecare din acestea un set de utilaje necesar colectării de la populație și manipulării gunoiului de grajd, constând în: un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă.

Programul de Investiții Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți se derulează în perioada 2017-2022 și este singura sursă din România care finanţează investiţii directe pentru implementarea de către comunităţile rurale mici a Directivei Nitraţi a Uniunii Europene, aducând deopotrivă importante beneficii de mediu precum şi beneficii socio-economice.

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și alte fonduri guvernamentale sunt disponibile pentru a sprijini activități care contribuie direct sau indirect la reducerea generală a poluării cu nitrați.

Totuși, criteriile de eligibilitate stabilite în cadrul PNDR exclud în mare parte fermierii de subzistență, de dimensiuni mici, gospodăriile și infrastructura comunală dedicată managementului deșeurilor de origine animalieră și codului de bune practici agricole.

Prin urmare, pentru a asigura implementarea directivei nitrați a UE în cazul micilor gospodării și ferme, acest program de investiții vine în sprijinul a 90 de comune și orașe expuse la poluarea cu nitrați din cele 11 bazine hidrografice din România.

Sursa de finanțare a acestor investiții este un împrumut guvernamental garantat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), ceea ce a făcut ca aplicația de finanțare să fie analizată direct de o unitate de management din cadrul MMAP. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cultura

România și Clujul, prinși în „Teoria calului mort”? Cât de des ne auto-sabotăm!

Cosmin Ardelean

Published

on

Teoria calului mort: De ce ne încăpățânăm să menținem iluzii imposibil de salvat?

Ai investit timp, bani și energie într-un proiect care nu merge? Ai rămas într-o relație toxică, sperând că lucrurile se vor schimba? Ai văzut cum autoritățile sau marile companii continuă să arunce bani în soluții care nu funcționează? Dacă da, atunci ai trăit pe pielea ta „Teoria calului mort”.

Această metaforă satirică ilustrează cât de des refuzăm să acceptăm realitatea, preferând să investim resurse în cauze pierdute în loc să schimbăm direcția. În loc să recunoaștem că „am greșit” și să renunțăm la un proiect eșuat, alegem strategii absurde, precum:

  • Schimbăm șaua unui cal mort, crezând că un mic detaliu va face diferența.
  • Organizăm ședințe pentru a găsi soluții, deși răspunsul este evident: calul e mort.
  • Ne convingem că problema este la noi, și investim în „cursuri de perfecționare” pentru ceva care nu mai poate fi reparat.
  • Comparam situația cu alte eșecuri similare, ca să ne simțim mai bine.
  • Redefinim ce înseamnă „mort”, doar pentru a putea spune că încă există speranță.

Acest fenomen apare în toate domeniile: în viața personală, în afaceri, în administrația publică și în sistemele birocratice. În loc să acceptăm realitatea și să ne orientăm către soluții reale, ne amăgim că problema se poate rezolva printr-o altă abordare, fără să schimbăm esența.

Lecția? Uneori, cea mai înțeleaptă decizie nu este să continui să lupți, ci să te oprești și să mergi mai departe. Întreabă-te: Ești călărețul unui cal mort? Dacă da, poate e timpul să cobori.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite