Connect with us

Prin Oras

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Alex Campian

Published

on

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Exact așa: și-a făcut-o cu propria mână de primar. Pe Facebook se lăuda nevoie mare cu proiectul care devine lege, și-a pus clujenii în cap scumpind tarifele la gunoi și amenințându-i prin intermediul lui Marcel Bonțidean, șeful polițiștilor locali, cu sancțiuni dar nici la jumătate de an de la inițierea colectării gunoaielor pe 4 fracții, procesul nu funcționează. Nici până astăzi, o bună parte dintre clujeni nu au primit saci colorați pentru selecția deșeurilor, aspect confirmat și în ședința Consiliului Civic Local, ședință de la care Emil Boc a tras chiulu…CITEȘTE ȘI: Ce am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertarChiar și în asemenea condiții, administrația locală a continuat să promoveze tehnologia, nebăgând în seamă eșecul lamentabil al procesului de colectare a gunoaielor: Emil Boc inaugura platforme subterane de deșeuri pe bază de cartelă, chit că cetățenii au rămas cu gunoaiele adunate în saci.Prin urmare, tema intervenției prompte a angajaților de la salubritate a rămas la fel de actuală. Cu toate acestea, Emil Boc a mai lansat un film de prezentare a primului (cum suntem noi primii la toate, dar degeaba?!) punct gospodăresc pe str Observatorului, unde accesul este permis doar persoanelor arondate, pe bază de cartelă. Proiect-pilot, un test de altfel, pe bani publici. În condițiile în care resursele umane și tehnice ale Rosal Grup și Brantner Veres reprezintă o problemă reală.Dar cel mai fascinant este că acest punct gospodăresc este dotat cu senzori care vor indica gradul de umplere al platformelor de deșeuri. De parcă asta ar ajuta la ceva?Dacă, însă, e vorba de încă un test, atunci Primăria testează toleranța clujenilor în materie de incompetență. CITEȘTE ȘI: Clujenii stau cu gunoaiele neridicate, iar Emil Boc inaugurează platforme pe bază de cartelăDin păcate, deși a trecut aproape o jumătate de an de la implementarea procesului de colectare selectivă, din 1 iulie 2019, mașinile firmelor de salubritate, fie că vorbim de Rosal Grup sau de Brantner Veres, nu reusesc să facă față înaltelor standarde impuse de Primăria Cluj-Napoca în materie de colectare a deșeurilor.În acest răstimp, Primăria întocmește statistici și rapoarte despre „succesul” colectării selective a gunoaielor în Cluj-Napoca, iar toate acestea încap pe masa edilului clujean, Emil Boc.La rândul său, primarul clujean prezintă acest „succes” pe rețelele de socializare. Reclama e pentru cei neștiutori. Ceilalți, clujenii care plătesc taxe și impozite, nu-și permit nici măcar să vorbească public despre dezastrul colectării selective, despre faptul că deșeurile sunt colectate și mai deficitar după 1 iulie 2019.Sau chiar și atunci când fac sesizări, când semnalează amatorismul firmelor de salubritate pe platformele create special de IT-iștii din administrație, reclamațiile clujenilor rămân nebăgate în seamă:CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă, la bunul plac al firmelor de salubritate. Gunoaiele dau pe afară VIDEO„Nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect”Tema deșeurilor, soluționată pozitiv de Oradea, dar care ilustrează incompetența administrativă a Primăriei clujene, a fost apreciată de Emil Boc într-o cheie neutră: edilul clujean apreciază că responsabilitatea în privința eșecului colectării selective în Cluj-Napoca aparține exclusiv firmelor de salubritate, chiar dacă vreme de 15 ani Primăria a continuat să prelungească contractele cu aceleași firme, Rosal Grup și Brantner Veres.„Pe mine mă supără foarte mult, de exemplu, faptul că salubritatea și colectarea selectivă nu funcționează. Eu nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect, cu toți colegii mei din Primărie.P entru că lucrezi foarte clar: e obligație legală. Sunt contracte făcute prin licitație. Sunt două firme care au câștigat contractul. Și nu respectă – plătiți din bani, plătiți de cetățeni – nu respectă nici graficul de ridicare a gunoaielor, nu respectă nici colectarea lor selectivă… ”, își manifesta Emil Boc preocuparea, în august 2019, în privința eșecului acestui proiect, aruncând vina în curtea firmelor de salubritate cu care i-a „împrietenit” pe clujeni vreme de peste zece ani.Astfel, în vreme ce edilul clujean se plimba pe la Bruxelles sau prin alte capitale europene pentru a bate tobele, în vreme ce găsea soluții pentru criza administrativă din aparatul central, pentru problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj, a colectării selective sau a spațiilor verzi lipsă. În privința celor 100+200 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, Ziar de Cluj semnala că proiectul inițiat în anul 2016, care a costat municipiul Cluj-Napoca peste 3 milioane de euro, a fost implementat cu jumătăți de măsură: din cele 300 de platforme subterane abia au fost instalate 79 de unități. CITEȘTE ȘI: Primăria a plătit peste 3 milioane de euro din bani publici pentru platformele subterane de colectare a deșeurilor. În 3 ani a montat doar 70 de unități. De ce tehnologia nu salvează ecologiaDe fapt, instalarea acestor platforme nu asigură și o ecologizare a zonei de depozitare, întrucât gunoaiele rămân la suprafață, fiind ridicate haotic.Proiectul colectării selective a gunoaielor ar fi trebuit să fie implementat chiar din ianuarie 2019, atunci când a fost amânată aplicarea OUG 74/2018 privind deșeurile selective, până la 1 iulie 2019.De bună seamă, clujenii ar fi trebuit înștiințați din timp, educați pentru ca procesul de colectare selectivă a deșeurilor să funcționeze. Sau cel puțin pentru început era imperios necesar testarea acestui proiect în câteva cartiere. Din păcate, administrația Boc s-a apucat să implementeze peste noapte un proces care se dovedește a fi lipsit de finalitate: nu doar că gunoaiele nu sunt ridicate de firmele de salubritate, dar Clujul este încă incapabil să-și prelucreze propriile deșeuri. Pe banii clujenilor, lunar, gunoaiele Clujului iau drumul spre Oradea și Târgu Mureș, cu tonele, cu miile de tone: Bihor – 4.000 tone lunar, Mureș – 3.000 tone lunar.CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă a deșeurilor: o afacere păguboasă pentru cetățeni. Contracte grase semnate de Primărie cu firme falimentare

Source link

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy

Orasul Tau

Povestea cârciumii “Maimuța Plângătoare” din Cluj: de la restaurant celebru la simbol literar

Alex Campian

Published

on

Imagine de arhivă cu fațada cârciumii Maimuța Plângătoare din Cluj

„Maimuța Plângătoare” a fost un restaurant și o cârciumă renumită din Cluj, cunoscută în special în perioada interbelică. Localul se afla pe actuala stradă Emil Isac, la numărul 4 în anii 1930 (pe atunci Bartha Miklós), devenind numărul 3 după reorganizarea numerotării în 1941.

În anii ’30, localul purta numele de Grand, dar identitatea sa s-a schimbat radical după ce, deasupra intrării, a fost pictată o maimuță care plângea. Imaginea a atras atenția trecătorilor și clienților, iar restaurantul a fost curând botezat neoficial „Maimuța Plângătoare”. Proprietarul localului era Androvics Sándor.

După instaurarea regimului comunist, restaurantul a fost închis în urma naționalizării, iar clădirea a fost demolată. Însă, în anii ’90, după Revoluție, localul a fost redeschis pe același teren, ca grădină de vară, purtând același nume – de această dată oficial. Maimuța ilustrată de pe firmă dispăruse o vreme, dar ulterior a fost repusă, probabil de un alt proprietar.

Numele cârciumii a devenit celebru în cultura locală și națională după ce scriitorul Bálint Tibor a folosit „Maimuța Plângătoare” ca titlu pentru unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale – o operă cu valențe simbolice și autobiografice.

Documente din 1939 arată că la acea vreme, restaurantul era deținut de Cosma Ana, însă în acea sursă nu apărea explicit numele „Maimuța Plângătoare”.

Clădirea inițială a fost construită la începutul secolului XX, în zona canalizată a pârâului Cigánypatak (zona Házsongárd), în apropiere de clădirea de la nr. 1, care avea o structură similară. Unul dintre proprietarii anteriori ai terenului a fost Stroba József.

Sursă foto : Clujul și clujenii Facebook 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Actualitate

Emil Boc demontează public speculațiile despre metroul din Cluj: „Avem contract, autorizație și lucrările sunt în desfășurare”

Dani Muresan

Published

on

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a publicat o un video în care răspunde ferm și argumentat valului de acuzații și speculații apărute în ultimele săptămâni cu privire la proiectul metroului. Edilul acuză o campanie de dezinformare și precizează că „proiectul beneficiază de toate documentele necesare și se află în etapa de execuție”.

Într-un context politic tensionat și cu presiuni crescânde din partea opiniei publice, Emil Boc a ales să clarifice direct, cu documente, cele mai frecvente afirmații false vehiculate în spațiul public.

„Metroul are contract de finanțare în vigoare”

Primarul a prezentat contractul semnat cu Ministerul Transporturilor, precum și actul adițional care permite utilizarea fondurilor provenite din bondurile verzi. „Să fie foarte clar: metroul de la Cluj are contract de finanțare valid, în vigoare, semnat și susținut de statul român”, a subliniat Boc. Informația contrazice ferm afirmațiile celor care au susținut că proiectul nu ar fi acoperit financiar sau că nu există o sursă clară de finanțare.

Autorizația de construire este emisă legal, pentru un proiect de infrastructură majoră

Un alt punct atacat public a fost presupusa lipsă a autorizației de construire. „Realitatea este complet alta”, afirmă edilul. Potrivit acestuia, autorizația există, a fost emisă în conformitate cu legislația specială aplicabilă marilor proiecte de infrastructură și permite derularea etapelor de execuție.

Acordarea avansului către constructor este legală și reglementată

Pe tema avansului de 10% acordat constructorului, primarul face apel la legislația aplicabilă. „A fost vorba despre un avans acordat conform prevederilor contractuale și a Hotărârii de Guvern nr. 1/2018. Nu există nimic ilegal în această procedură”, a declarat el.

Lucrările sunt deja în desfășurare

Conform graficului transmis de antreprenor, lucrările pregătitoare pentru realizarea grinzii de ghidaj aferente pereților mulați au început în data de 24 iulie. Etapa următoare, programată pentru 11 august, presupune începerea efectivă a lucrărilor de excavație pentru puțul de lansare al TBM-urilor – utilajele de forare subterană supranumite „cârtițele”. Acestea vor fi ulterior coborâte, asamblate și puse în funcțiune pentru realizarea tunelurilor metroului.

„Noi livrăm date oficiale, nu speculații”

Mesajul lui Emil Boc este limpede: proiectul avansează în baza unui cadru legal și contractual clar, iar administrația va urmări îndeaproape respectarea tuturor termenelor. „Vă prezint date oficiale, cu documente și angajamente ferme. Puteți alege să ascultați speculațiile sau să priviți realitatea: lucrările sunt în desfășurare și metroul din Cluj este un proiect serios, nu o promisiune electorală.

Declarația vine într-un moment-cheie pentru imaginea publică a administrației clujene, în contextul în care proiectele de infrastructură majoră din România sunt adesea subiecte de scepticism. În cazul Clujului, însă, administrația locală mizează pe transparență, ritm susținut de implementare și o comunicare directă cu cetățenii.

 

 

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Prin Oras

Himalaya, brandul de echipamente montane și outdoor, deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Maria Costea

Published

on

Himalaya deschide primul magazin din afara Bucureștiului în RIVUS Cluj-Napoca

Himalaya, brand românesc cu tradiție în furnizarea de echipamente, îmbrăcăminte și încălțăminte premium pentru activități outdoor și sport, se alătură mixului de retaileri din RIVUS Cluj-Napoca – proiect de reconversie urbană dezvoltat de IULIUS, în parteneriat cu Atterbury Europe. Această nouă deschidere marchează extinderea brandului în afara Capitalei și reconfirmă angajamentul Himalaya de a rămâne aproape de comunitățile pasionate de natură și sport.

Viitorul magazin Himalaya va face parte din zona dedicată activităților outdoor din cadrul RIVUS, contribuind la o ofertă extinsă pentru iubitorii de aventură, mișcare și stil de viață activ. Cu o experiență de peste 30 de ani în selecția și testarea echipamentelor specializate, Himalaya devine un punct de reper pentru clujenii pasionați de drumeții, alpinism, alergare, camping sau sporturi de iarnă.

„RIVUS va deveni un reper pentru shopping și experiențe urbane, oferind comunității clujene un mix complex și echilibrat de branduri, conceput pentru stilul de viață modern. Prezența Himalaya completează acest mix cu o ofertă premium adresată celor pasionați de outdoor”, a declarat Oana Diaconescu, Head of Leasing Manager, IULIUS.

Clienții noului magazin vor avea acces la o selecție vastă de articole tehnice și premium, aparținând celor mai apreciate branduri internaționale din domeniu: Mammut, Lowa, Petzl, RAB, Deuter, Salomon, Asics, Garmin, Icebreaker, Julbo, Hoka, On, New Balance, Rossignol, Atomic, LEGO și multe altele.

„Suntem entuziasmați să fim mai aproape de comunitatea outdoor din Cluj-Napoca. Credem că echipamentul potrivit este esențial pentru performanță, confort și siguranță în orice activitate sportivă, iar expertiza noastră ne permite să oferim cele mai bune soluții clienților noștri”, a precizat Ionuț Gavrilă Blenche, General Manager Himalaya.

Fondat în 1994, Himalaya este un nume de referință pentru pasionații de munte și aventură, fiind prima alegere pentru echipamente specializate în România. În prezent, brandul operează un magazin în București, iar noua locație din RIVUS Cluj-Napoca va reprezenta un pas important în extinderea rețelei sale naționale.

Despre RIVUS Cluj-Napoca

RIVUS este cel mai amplu proiect de reconversie urbană din România, rezultat al unei investiții de peste 550 milioane de euro realizată de companiile IULIUS și Atterbury Europe. Situat pe o fostă platformă industrială de 14 hectare, proiectul – aflat în faza de autorizare – a fost gândit ca un veritabil lifestyle center, conceput pentru a răspunde nevoilor unei comunități urbane dinamice.

Conceptul RIVUS este realizat de prestigioasa firmă de arhitectură UNStudio din Olanda și va include:

  • Cea mai mare suprafață de retail din România – 142.000 mp, cu peste 400 de magazine din toate categoriile: fashion, health & beauty, bijuterii, accesorii, sport, servicii, entertainment, restaurante și cafenele;

  • Peste 30 de restaurante și cafenele-concept, orientate spre râul Someș;

  • Un parc urban generos de peste 52.000 mp, cu 700 de copaci maturi, grădină japoneză pe acoperiș, fațade verzi și acoperișuri ecologice;

  • Două clădiri industriale reconvertite pentru funcțiuni culturale și office;

  • Un centru de live arts – o funcțiune culturală integrată pentru prima dată într-un proiect imobiliar din România;

  • Birouri premium și sustenabile – 15.000 mp GLA;

  • Conectivitate urbană avansată – pod rutier, pasarele pietonale peste râul Someș, piste de biciclete, 4.800 locuri de parcare, 1.200 de locuri pentru biciclete.

RIVUS nu este doar un centru comercial – este un spațiu integrat pentru comunitate, unde shoppingul, natura, cultura, munca și relaxarea se îmbină într-un singur concept coerent.


Află mai multe pe:
🌐 www.rivus.ro
📷 @rivuscluj | 👍 facebook.com/rivuscluj
📩 contact@rivus.ro

Facebook Comments Box
Tetarom

Tractari Auto Tudy
Continue Reading

Cele mai citite


Tetarom