Connect with us

Prin Oras

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Alex Campian

Published

on

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Exact așa: și-a făcut-o cu propria mână de primar. Pe Facebook se lăuda nevoie mare cu proiectul care devine lege, și-a pus clujenii în cap scumpind tarifele la gunoi și amenințându-i prin intermediul lui Marcel Bonțidean, șeful polițiștilor locali, cu sancțiuni dar nici la jumătate de an de la inițierea colectării gunoaielor pe 4 fracții, procesul nu funcționează. Nici până astăzi, o bună parte dintre clujeni nu au primit saci colorați pentru selecția deșeurilor, aspect confirmat și în ședința Consiliului Civic Local, ședință de la care Emil Boc a tras chiulu…CITEȘTE ȘI: Ce am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertarChiar și în asemenea condiții, administrația locală a continuat să promoveze tehnologia, nebăgând în seamă eșecul lamentabil al procesului de colectare a gunoaielor: Emil Boc inaugura platforme subterane de deșeuri pe bază de cartelă, chit că cetățenii au rămas cu gunoaiele adunate în saci.Prin urmare, tema intervenției prompte a angajaților de la salubritate a rămas la fel de actuală. Cu toate acestea, Emil Boc a mai lansat un film de prezentare a primului (cum suntem noi primii la toate, dar degeaba?!) punct gospodăresc pe str Observatorului, unde accesul este permis doar persoanelor arondate, pe bază de cartelă. Proiect-pilot, un test de altfel, pe bani publici. În condițiile în care resursele umane și tehnice ale Rosal Grup și Brantner Veres reprezintă o problemă reală.Dar cel mai fascinant este că acest punct gospodăresc este dotat cu senzori care vor indica gradul de umplere al platformelor de deșeuri. De parcă asta ar ajuta la ceva?Dacă, însă, e vorba de încă un test, atunci Primăria testează toleranța clujenilor în materie de incompetență. CITEȘTE ȘI: Clujenii stau cu gunoaiele neridicate, iar Emil Boc inaugurează platforme pe bază de cartelăDin păcate, deși a trecut aproape o jumătate de an de la implementarea procesului de colectare selectivă, din 1 iulie 2019, mașinile firmelor de salubritate, fie că vorbim de Rosal Grup sau de Brantner Veres, nu reusesc să facă față înaltelor standarde impuse de Primăria Cluj-Napoca în materie de colectare a deșeurilor.În acest răstimp, Primăria întocmește statistici și rapoarte despre „succesul” colectării selective a gunoaielor în Cluj-Napoca, iar toate acestea încap pe masa edilului clujean, Emil Boc.La rândul său, primarul clujean prezintă acest „succes” pe rețelele de socializare. Reclama e pentru cei neștiutori. Ceilalți, clujenii care plătesc taxe și impozite, nu-și permit nici măcar să vorbească public despre dezastrul colectării selective, despre faptul că deșeurile sunt colectate și mai deficitar după 1 iulie 2019.Sau chiar și atunci când fac sesizări, când semnalează amatorismul firmelor de salubritate pe platformele create special de IT-iștii din administrație, reclamațiile clujenilor rămân nebăgate în seamă:CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă, la bunul plac al firmelor de salubritate. Gunoaiele dau pe afară VIDEO„Nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect”Tema deșeurilor, soluționată pozitiv de Oradea, dar care ilustrează incompetența administrativă a Primăriei clujene, a fost apreciată de Emil Boc într-o cheie neutră: edilul clujean apreciază că responsabilitatea în privința eșecului colectării selective în Cluj-Napoca aparține exclusiv firmelor de salubritate, chiar dacă vreme de 15 ani Primăria a continuat să prelungească contractele cu aceleași firme, Rosal Grup și Brantner Veres.„Pe mine mă supără foarte mult, de exemplu, faptul că salubritatea și colectarea selectivă nu funcționează. Eu nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect, cu toți colegii mei din Primărie.P entru că lucrezi foarte clar: e obligație legală. Sunt contracte făcute prin licitație. Sunt două firme care au câștigat contractul. Și nu respectă – plătiți din bani, plătiți de cetățeni – nu respectă nici graficul de ridicare a gunoaielor, nu respectă nici colectarea lor selectivă… ”, își manifesta Emil Boc preocuparea, în august 2019, în privința eșecului acestui proiect, aruncând vina în curtea firmelor de salubritate cu care i-a „împrietenit” pe clujeni vreme de peste zece ani.Astfel, în vreme ce edilul clujean se plimba pe la Bruxelles sau prin alte capitale europene pentru a bate tobele, în vreme ce găsea soluții pentru criza administrativă din aparatul central, pentru problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj, a colectării selective sau a spațiilor verzi lipsă. În privința celor 100+200 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, Ziar de Cluj semnala că proiectul inițiat în anul 2016, care a costat municipiul Cluj-Napoca peste 3 milioane de euro, a fost implementat cu jumătăți de măsură: din cele 300 de platforme subterane abia au fost instalate 79 de unități. CITEȘTE ȘI: Primăria a plătit peste 3 milioane de euro din bani publici pentru platformele subterane de colectare a deșeurilor. În 3 ani a montat doar 70 de unități. De ce tehnologia nu salvează ecologiaDe fapt, instalarea acestor platforme nu asigură și o ecologizare a zonei de depozitare, întrucât gunoaiele rămân la suprafață, fiind ridicate haotic.Proiectul colectării selective a gunoaielor ar fi trebuit să fie implementat chiar din ianuarie 2019, atunci când a fost amânată aplicarea OUG 74/2018 privind deșeurile selective, până la 1 iulie 2019.De bună seamă, clujenii ar fi trebuit înștiințați din timp, educați pentru ca procesul de colectare selectivă a deșeurilor să funcționeze. Sau cel puțin pentru început era imperios necesar testarea acestui proiect în câteva cartiere. Din păcate, administrația Boc s-a apucat să implementeze peste noapte un proces care se dovedește a fi lipsit de finalitate: nu doar că gunoaiele nu sunt ridicate de firmele de salubritate, dar Clujul este încă incapabil să-și prelucreze propriile deșeuri. Pe banii clujenilor, lunar, gunoaiele Clujului iau drumul spre Oradea și Târgu Mureș, cu tonele, cu miile de tone: Bihor – 4.000 tone lunar, Mureș – 3.000 tone lunar.CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă a deșeurilor: o afacere păguboasă pentru cetățeni. Contracte grase semnate de Primărie cu firme falimentare

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Natura din orașe. La Cluj, sunt relocați arbori de pe fosta platformă Carbochim pentru replantarea lor într-un viitor proiect mixt.

Stefania Heinz

Published

on

Studiile arată că peste 50% din populația planetei locuiește în prezent în zone urbane, iar până în 2050, 68% din populația mondială va locui în orașe. Astfel, este de o importanță incontestabilă ca orașele să includă suficiente areale verzi, indiferent că este vorba despre cartiere moderne din Barcelona, Londra, Viena sau Cluj-Napoca. Din fericire, nevoia de a fi în contact cu natura pentru a duce o viață sănătoasă din punct de vedere fizic și emoțional este un concept tot mai des promovat nu doar de medici, dar și susținut de arhitecți, proiectanți urbani și dezvoltatori de proiecte de regenerare urbană. Aceștia din urmă includ în planurile proiectelor lor parcuri special amenajate cu gazon, arbori și plante decorative care oferă locuitorilor zone de relaxare, stimulează coeziunea și relațiile sociale și contribuie la sporirea gradului de atractivitate a orașelor.

Pentru a le realiza, în unele situații se recurge la achiziționarea și plantarea de copaci noi, tineri, însă există și varianta de a folosi ceea ce natura oferă deja și anume arborii mai „bătrâni”, dar care sunt viabili pentru relocarea în noile amplasamente. Astfel de proceduri de transplantare a arborilor sunt mai puțin întâlnite în România, în special când vine vorba de copaci înalți, cu un coronament bogat și greu de transplantat.

Iulius a relocat 74 de arbori de pe platforma Carbochim pentru a-i replanta în viitorul proiect

În România, Iulius este dezvoltatorul real-estate care a construit parcuri de la zero în proiectele sale de regenerare urbană – Palas Iași și Iulius Town Timișoara –, acolo unde spațiile verzi nu existau, iar acestea s-au transformat în locuri îndrăgite de oameni, care aduc împreună natura și comunitatea. Aceeași companie a amenajat și parcul de la Iulius Mall Cluj, care adună oamenii pentru evenimente și relaxare pe malul lacului. Iulius pregătește deja și parcul dintr-un nou proiect pe care îl va realiza în oraș, unul dintre cele mai mari din țară, ce va fi construit pe amplasamentul fostei fabrici Carbochim. Spațiile verzi amenajate prin acest proiect ar urma să depășească 5 hectare. Pe platformă, printre clădirile industriale, într-o mare pondere în degradare, nefiind utilizate, se aflau și un număr de 156 de copaci, care au fost supuși unui studiu arboricol pentru a se decide câți dintre ei pot fi păstrați și relocați într-o pepinieră până vor reveni în cadrul proiectului mixed-use. Studiul a fost realizat de Conf. Dr. Horia Dan Vlasin de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca, care a decis că peste 120 de copaci sunt posibil de transplantat: ,,Criteriile de relocare au fost în primul rând specia, iar pe platforma Carbochim au fost atât specii de rășinoase, cât și specii de foioase. Am ținut cont de caracterul estetic al arborilor, de starea lor de sănătate și, implicit, și de posibilitatea de transplantare și de mutare a acestora. Teoretic, vârsta până la care pot fi extrași arborii și replantați este nelimitată, atât timp cât arborele este relocat fără a fi deranjat sistemul radicelar și cu balot de pământ, care face prinderea acestuia mult mai ușoară în noua locație.”

Până în prezent, au fost transplantați 74 de arbori în pepiniera Iulius din cadrul Stațiunii de Cercetare Horticolă USAMV, urmând să se întâmple la fel și cu restul de arbori sănătoși. ,,Relocarea arborilor nu este un proces des întâlnit. În ultimii ani, s-a recurs la relocarea unor arbori de dimensiuni mai mici, mai ales pentru spațiile verzi. Arbori atât de mari nu știu să se fi relocat, cel puțin la noi în Cluj. Bineînțeles, eforturile sunt destul de mari pentru relocare, în schimb, practic, viața acelui arbore va continua și, în plus, nu se așteaptă mult timp pentru a crește, pentru a oferi umbră, pentru a oferi peisaj pentru cetățeni”, a adăugat Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin.

Specialiștii au folosit utilaje speciale și s-au asigurat că sănătatea arborilor nu este afectată în niciun fel, mai ales că este vorba de arbori care ajung la o înălțime de 13 m și o greutate de 6-8 tone.

default

Arborii relocați au intrat în vegetație

Printre speciile de arbori care au fost mutați deja se numără tei paltini, brazi argintii, molizi, pruni roșii, magnolii și mesteceni. ,,Am început pregătirea recoltării din ianuarie 2023, atunci când am realizat primele lucrări la nivelul rădăcinilor. Au rămas așa timp de un an de zile, iar relocarea efectivă a început în ianuarie 2024, moment optim pentru astfel de lucrări, întrucât plantele se află într-un repaus vegetativ. Ca și procedură, au fost realizate săpături la rădăcină, cu un diametru de 2,5 metri și adâncime sub nivelul ultimei rădăcini, de aproximativ 1 metru. A urmat balotarea cu iută și plasă, pentru a ține pământul pe rădăcini, ulterior fiind efectiv transplantați. A fost un proces îndelungat și dificil, dar rezultatul este unul pe măsură, pentru că arborii au intrat deja în vegetație, a explicat Călin Revnic, Inginer Horticol IULIUS.

Arborii s-au alăturat altor 600 de copaci care se aclimatizează în pepinieră, din specii precum platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, liriodendron și metasequoia, care vor oferi umbră în noul parc pe care îl va avea Clujul. Pe lângă zona verde amenajată de aproximativ 5 hectare, proiectul va include și alte funcțiuni precum: spații de retail, office, rezidențial, entertainment și un centru de arte performative. Investiția se ridică la aproximativ jumătate de miliard de euro.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite