Connect with us

Prin Oras

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Published

on

Colectarea selectivă a gunoaielor sau eșecul administrativ al lui Emil Boc. Și-a făcut-o cu mâna sa…

Exact așa: și-a făcut-o cu propria mână de primar. Pe Facebook se lăuda nevoie mare cu proiectul care devine lege, și-a pus clujenii în cap scumpind tarifele la gunoi și amenințându-i prin intermediul lui Marcel Bonțidean, șeful polițiștilor locali, cu sancțiuni dar nici la jumătate de an de la inițierea colectării gunoaielor pe 4 fracții, procesul nu funcționează. Nici până astăzi, o bună parte dintre clujeni nu au primit saci colorați pentru selecția deșeurilor, aspect confirmat și în ședința Consiliului Civic Local, ședință de la care Emil Boc a tras chiulu…CITEȘTE ȘI: Ce am aflat din Ședința Consiliului Civic Local: peste 70% din obiectivele cuprinse în Strategia de Dezvoltare a Clujului nu au fost realizate, iar planul zace la sertarChiar și în asemenea condiții, administrația locală a continuat să promoveze tehnologia, nebăgând în seamă eșecul lamentabil al procesului de colectare a gunoaielor: Emil Boc inaugura platforme subterane de deșeuri pe bază de cartelă, chit că cetățenii au rămas cu gunoaiele adunate în saci.Prin urmare, tema intervenției prompte a angajaților de la salubritate a rămas la fel de actuală. Cu toate acestea, Emil Boc a mai lansat un film de prezentare a primului (cum suntem noi primii la toate, dar degeaba?!) punct gospodăresc pe str Observatorului, unde accesul este permis doar persoanelor arondate, pe bază de cartelă. Proiect-pilot, un test de altfel, pe bani publici. În condițiile în care resursele umane și tehnice ale Rosal Grup și Brantner Veres reprezintă o problemă reală.Dar cel mai fascinant este că acest punct gospodăresc este dotat cu senzori care vor indica gradul de umplere al platformelor de deșeuri. De parcă asta ar ajuta la ceva?Dacă, însă, e vorba de încă un test, atunci Primăria testează toleranța clujenilor în materie de incompetență. CITEȘTE ȘI: Clujenii stau cu gunoaiele neridicate, iar Emil Boc inaugurează platforme pe bază de cartelăDin păcate, deși a trecut aproape o jumătate de an de la implementarea procesului de colectare selectivă, din 1 iulie 2019, mașinile firmelor de salubritate, fie că vorbim de Rosal Grup sau de Brantner Veres, nu reusesc să facă față înaltelor standarde impuse de Primăria Cluj-Napoca în materie de colectare a deșeurilor.În acest răstimp, Primăria întocmește statistici și rapoarte despre „succesul” colectării selective a gunoaielor în Cluj-Napoca, iar toate acestea încap pe masa edilului clujean, Emil Boc.La rândul său, primarul clujean prezintă acest „succes” pe rețelele de socializare. Reclama e pentru cei neștiutori. Ceilalți, clujenii care plătesc taxe și impozite, nu-și permit nici măcar să vorbească public despre dezastrul colectării selective, despre faptul că deșeurile sunt colectate și mai deficitar după 1 iulie 2019.Sau chiar și atunci când fac sesizări, când semnalează amatorismul firmelor de salubritate pe platformele create special de IT-iștii din administrație, reclamațiile clujenilor rămân nebăgate în seamă:CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă, la bunul plac al firmelor de salubritate. Gunoaiele dau pe afară VIDEO„Nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect”Tema deșeurilor, soluționată pozitiv de Oradea, dar care ilustrează incompetența administrativă a Primăriei clujene, a fost apreciată de Emil Boc într-o cheie neutră: edilul clujean apreciază că responsabilitatea în privința eșecului colectării selective în Cluj-Napoca aparține exclusiv firmelor de salubritate, chiar dacă vreme de 15 ani Primăria a continuat să prelungească contractele cu aceleași firme, Rosal Grup și Brantner Veres.„Pe mine mă supără foarte mult, de exemplu, faptul că salubritatea și colectarea selectivă nu funcționează. Eu nu dorm nopțile de nervi și zilele mi le acord doar acestui subiect, cu toți colegii mei din Primărie.P entru că lucrezi foarte clar: e obligație legală. Sunt contracte făcute prin licitație. Sunt două firme care au câștigat contractul. Și nu respectă – plătiți din bani, plătiți de cetățeni – nu respectă nici graficul de ridicare a gunoaielor, nu respectă nici colectarea lor selectivă… ”, își manifesta Emil Boc preocuparea, în august 2019, în privința eșecului acestui proiect, aruncând vina în curtea firmelor de salubritate cu care i-a „împrietenit” pe clujeni vreme de peste zece ani.Astfel, în vreme ce edilul clujean se plimba pe la Bruxelles sau prin alte capitale europene pentru a bate tobele, în vreme ce găsea soluții pentru criza administrativă din aparatul central, pentru problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, nu a reușit să rezolve problema traficului din Cluj, a colectării selective sau a spațiilor verzi lipsă. În privința celor 100+200 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, Ziar de Cluj semnala că proiectul inițiat în anul 2016, care a costat municipiul Cluj-Napoca peste 3 milioane de euro, a fost implementat cu jumătăți de măsură: din cele 300 de platforme subterane abia au fost instalate 79 de unități. CITEȘTE ȘI: Primăria a plătit peste 3 milioane de euro din bani publici pentru platformele subterane de colectare a deșeurilor. În 3 ani a montat doar 70 de unități. De ce tehnologia nu salvează ecologiaDe fapt, instalarea acestor platforme nu asigură și o ecologizare a zonei de depozitare, întrucât gunoaiele rămân la suprafață, fiind ridicate haotic.Proiectul colectării selective a gunoaielor ar fi trebuit să fie implementat chiar din ianuarie 2019, atunci când a fost amânată aplicarea OUG 74/2018 privind deșeurile selective, până la 1 iulie 2019.De bună seamă, clujenii ar fi trebuit înștiințați din timp, educați pentru ca procesul de colectare selectivă a deșeurilor să funcționeze. Sau cel puțin pentru început era imperios necesar testarea acestui proiect în câteva cartiere. Din păcate, administrația Boc s-a apucat să implementeze peste noapte un proces care se dovedește a fi lipsit de finalitate: nu doar că gunoaiele nu sunt ridicate de firmele de salubritate, dar Clujul este încă incapabil să-și prelucreze propriile deșeuri. Pe banii clujenilor, lunar, gunoaiele Clujului iau drumul spre Oradea și Târgu Mureș, cu tonele, cu miile de tone: Bihor – 4.000 tone lunar, Mureș – 3.000 tone lunar.CITEȘTE ȘI: Colectarea selectivă a deșeurilor: o afacere păguboasă pentru cetățeni. Contracte grase semnate de Primărie cu firme falimentare

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Sindicatul MILIONARILOR din invatamantul preuniversitar clujean. Lucia Cojocaru, ce faci cu banii?

Published

on

Sindicatul MILIONARILOR din invatamantul preuniversitar clujean. Lucia Cojocaru, ce faci cu banii?

Invatatoarele, educatoarele, profii din invatamantul preuniversitar o duc greu. Tocmai ce au iesit de cateva luni in strada sa ceara mariri de salarii, pe care le considerau modetse, la un nivel umilitor.
Dar aceiasi invatatori si profi se lasa condusi de lideri de sindicat farisei si hrapareti care isi traga salarii babane din cotizatii. Si nu numai.

Credeti ca mintim? Luati cu pita de mai jos! Cam acestea sunt câteva salarii ale liderilor sindicali. Trai, neneacă, pe banii sindicaliștilor!
 
La Cluj-Napoca, avem o situatie inedita din toate punctele de vedere. Lucia Cojocaru conduce de circa 21 de ani Sindicatul Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean (SLIPC), organizatie care ii strange pe toti invatatorii si profii si educatorii din judetul Cluj.
Pozeaza peste tot in sefa de sindicat modesta, supusa ignorantei guvernamentale, lacrimeaza la teve cand e vorba de salariile modeste ale celor pentru care ar trebui sa se bata, dar, cand e sa spuna cati bani incaseaza lunar de la SLIPC, pauza.
Dar nu asta e forta doamnei Cojocaru, salariul ala care costa cat o excursie in Peru pentru fiica sa. Ci forta financiara incredibila pe care o are SLIPC, care are o zestre imobiliara la care putine sindicate viseaza: Cladirea Rosie din Piata Stefan Cel Mare.
De pe care SLIPC suge anual chirii babane, Sa vedem cat.

2022:

venituri din activitati fara scop patrimonial 2 596 727 lei din care cheltuieli 2 327 389 lei, rezultand un excedent de 269 338 lei
venituri din activitati economice 1 058 400 lei, din care cheltuieli 1 111 637 lei rezultand o pierdere din activitati economice de 53 237 lei

Total pe 2022, SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 655 127 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 439 026 lei, ramanand cu un profit/excedent de 216.101 lei.
Stati, stati, ca nu ramanem la 2022.
2021 – SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 646 620 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 604 000 lei, ramanand cu un profit/excedent de 42 620 lei.

2020 – SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 3 434 240 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 2 838 788 lei, ramanand cu un profit/excedent de 595 452 lei.
2019 SLIPC a avut venituri totale in suma impresionanta de 2 904 899 lei din care cheltuieli INCREDIBILE de 3 452 627 lei, ramanand cu o pierdere de 547 728 lei.
In fapt, pe 2020, pierderea din activitati economice este de peste un milion de lei, adica INGROZITOR de mare si inexplicabila.

Intrebam si noi ANAF-ul si procurorii de la Parchetul General, oare de ce exista aceste pierderi imense? Ce CHELTUIELI de milioane de lei anual are de facut Sindicatul celor mai prosti platiti oameni din Educatia romaneasca?
Unde se duc milioanele astea de euro cand se duc? Fiindca, din 2017 pana in 2022, SLIPC a avut venituri cumulate de 18 MILIOANE de lei, peste 3 milioane de EURO, si nimeni nu stie ce se intampla acolo.
Ce se intampla cu cotizatiile profesorilor, unde se duc ele cand se duc? In ceva buzunare de politicieni sau pe stilul de viata al doamnei Cojocaru?
Cum poate SLIPC produce pierderi din activități comerciale, când are ditai clădirea aia roșie dată in chirie?
De cand nu a mai fost control fiscal la SLIPC? Ce, daca e sindicat, sunt scutiti?

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

OUG adoptată de Guvern: Indemnizaţii de 250-1.000 de lei pentru gărzile efectuate de asistenți, rezidenți și medici

Published

on

OUG adoptată de Guvern: Indemnizaţii de 250-1.000 de lei pentru gărzile efectuate de asistenți, rezidenți și medici

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat joi că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind plata gărzii pentru angajaţii din domeniul sanitar, conform Agerpres.

Este vorba despre indemnizaţii de 500 – 1.000 de lei pentru medici specialişti şi de 250 – 500 de lei pentru rezidenţi. De asemenea, actul normativ prevede acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali în valoare de 500 lei, precum și sporuri pentru cei care efectuează ture.
”Au fost nişte precizări legate de acordarea acelor indemnizaţii personalului medical; medicilor care efectuează gărzi, în valoare de 500 până la 1.000 lei. Am introdus o nouă categorie pe care nu trebuie în niciun fel să o marginalizăm, dimpotrivă, trebuie s-o încurajăm să lucreze şi să rămână în sistemul de sănătate în România. Se vor acorda indemnizaţii la jumătate din valoarea pentru un medic specialist, adică între 250 şi 500 lei, pentru efectuarea de gărzi de către medicii rezidenţi. Deci tinerii medici vor beneficia şi ei la rândul lor de această indemnizaţie”, a spus Rafila, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

Ordonanţa de urgenţă conţine prevederi legate de acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali, moaşe şi alte categorii de personal.
„De asemenea, sunt precizări legate de administrarea sau de acordarea unor indemnizaţii pentru asistenţii medicali, moaşe şi alte categorii de personal în valoare de 500 lei şi a sporurilor pentru cei care efectuează ture. Şi un lucru foarte important, aşa cum l-am discutat şi mi l-am asumat în întâlnirile cu sindicatele, este vorba de renunţarea la includerea în plafonul de 30% pentru sporuri a tuturor acestor indemnizaţii care sunt acordate în acest moment, încât să nu mai existe niciun fel de impediment în acordarea lor”, a spus ministrul.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

BOC IUBEȘTE COPACII: betonați, sau dalați și extrem de prost plantați

Published

on

BOC IUBEȘTE COPACII: betonați, sau dalați și extrem de prost plantați

Acesta este rezultatul după furtuna de ieri seară. Ne este și frică să ieșim să vedem ce-a mai terminat dintre lucrările neterminate ale non-administrației publice locale furtuna de azi.

Oricum nu este prima dată când bate vântul și culcă la pământ ceea ce chipurile se plantează în non-administrația Boc. Că lucrările sunt făcute în bătaie de jocșiîn dispreț față de banii clujenilor, cât să se marce banul în care conturi trebuie.
.
Emil Boc este bun pentru jocuri de cabană, să se tragă în chip, să pozeze – ar fi fost un extrem de bun activist PCR. Dorel Vișan n-a știut săjoace așa de bine rolul de politruc cu gura în nici unul dintre filmele sale.

Source link

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite

Copyright © 2023 iLoveYouCluj. Webdesign & Marketing - iPublicitate