Connect with us

Prin Oras

Modernizarea spațiilor destinate comerțului de pe Canalul Morii, încă o promisiune neonorată

Alex Campian

Published

on

Modernizarea spațiilor destinate comerțului de pe Canalul Morii, încă o promisiune neonorată

În centrul orașului, într-o zonă intens circulată și frecventată de clujeni, chiar în Piața Mihai Viteazul, haosul și dezordinea nu trezesc interesul autorităților. Contrar promisiunilor făcute în urmă cu un an, comercianții au fost alergați dintr-o parte într-alta, iar zona a rămas în delăsare. Și cam atât. Modernizarea întregii zone s-a lăsat așteptată, chiar dacă s-a scurs deja mai bine de un an de la promisiunile făcute de viceprimarul Dan Tarcea. Nici în 2019, zona Canalului Morii nu a reprezentat o prioritate pentru administrația Boc.Zona Canalul Morii, unde străzile sunt împânzite de comercianți și tarabe improvizate, spațiul arată ca un imens bazar prea puțin amenajat:Chit că Piața Mihai Viteazu a fost supusă unui proces de modernizare care a depășit orice termene prevăzute initial, zona Canalul Morii a rămas de izbeliște, aspect semnalat de clujeni încă de anul trecut. CITEȘTE ȘI: Noi promisiuni pentru comerțul de trotuar din Piața Mihai Viteazu. Massive Attack, marca Dan Tarcea: “Va intra într-un proiect de modernizare și curățenie masivă”Viceprimarul susținea că Primăria are în plan evacuarea comercianților de pe strada Argeș și mutarea acestora în Oser, astfel încât proiectele de modernizare sunt în derulare, totul este calculat și zona va fi transformată considerabil, în perioada următoare:„Știu de situația de pe strada Argeș, Cuza Vodă, I.P. Voitești și toată zona limitrofă halei agroalimentare din Mihai Viteazu. Va intra în perioada următoare într-un proiect de modernizare și curățenie masivă. Am început cu Piața Mihai Viteazu, urmând ca pe viitor să ne aplecăm și asupra acestei zone. Pe strada Argeș suntem în proces de evacuare cu toți cei de acolo. Acolo unde este Canalul Morii. Acele magazine toate vrem să le desființăm, suntem în proces de evacuare, mai durează încă puțin, nu foarte mult. După ce reușim să îi evacuăm și să eliberăm spațiul din zona respectivă, vom putea trece și la amenajare. Pentru că într-adevăr nu face cinste orașului, într-o zonă intens circulată să avem asemenea acte de comerț. Pentru a putea vinde astfel de produse avem Oserul, unde este amenajat frumos și se pot desfășura acte de vânzare. Legat de curățenie și Poliția Locală, vom intensifica controalele în zonă, Clujul este un magnet pentru cerșetori. Legat de celelalte străzi vom avea un proiect de modernizare pentru că trebuie să avem cursivitate. Piața Mihai Viteazu e intens circulată de navetiști, e un nod de transfer pentru autobuze. Putem să mărim ritmul de curățenie”, a promis Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, în noiembrie 2018.Nu e prima dată când împrejurimile Pieţei Mihai Viteazu au ajuns să poată fi comparate cu periferia.Pănă se vor apleca reprezentanții municipalității, împreună cu Emil Boc și Dan Tarcea, asupra comerțului ambulant și a mizeriei din oraș, va mai curge multă apă pe Canalul Morii. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite