Connect with us

Prin Oras

Au trecut 2 ani de când Soporul se construiește „ca la carte”. Autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu

Alex Campian

Published

on

Au trecut 2 ani de când Soporul se construiește „ca la carte”. Autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu

“Vreau ca Sopor să fie un model de referinţă pentru România, un cartier ca la carte”, susținea edilul Emil Boc în vara anului 2018. De la anunțul autorităților privind realizarea unui cartier de la zero s-au scurs deja doi ani de proceduri birocratice. În prezent, autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu pentru așa-numitul plan de dezvoltare al cartierului Sopor. Cel mai nou și mai mare cartier al Clujului este proiectat, în continuare, în viitor. Nu este singura temă avansată de administrația PNL-istă: proiectele majore de infrastructură – metrou+tren metropolitan+centură ocolitoare ori realizarea unui pasaj în zona Tăietura Turcului, toate aceste proiecte ce au menirea de a descongestiona traficul urban sunt proiectate într-un orizont îndepărtat: anul 2026 și dincolo de el.CITEȘTE ȘI: Pasajul de la Tăietura Turcului a intrat „într-o fază bună”: Tronsonul este printre primele care se realizează, susțin autoritățileRecent, administrația locală a avansat cu o nouă etapă în procedura birocratică în ceea ce privește realizarea cartierului Sopor: Primăria Cluj-Napoca a publicat anunțul pentru declanşarea etapei de încadrare, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare Plan Urbanistic Zonal în condițiile Legii nr. 350/2001 modificată şi actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”.Cartierul făcut „ca la carte”, măcinat de birocrațieÎn urmă cu mai bine de doi ani de zile, reprezentanții autorităților anunțau realizarea unui cartier de la zero – zona Sopor – pe modelul cartierului Mănăștur din Cluj-Napoca. Administrația locală a organizat și o serie de dezbateri publice în privința realizării acestui cartier. 
În 2019 era lansat concursul de soluții pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sopor. Primul anunț despre realizarea cartierului Sopor era făcut chiar de primarul Emil Boc, în iunie 2018:„Soporul, toată zona pe care o avem în Cluj, este un cartier de dimensiunea Mănășturului. Nu numai artera Soporului, ci tot ce înseamnă zona respectivă ca dimensiune, ca suprafață, este comparabilă cu Mănășturul. Și atunci am dispus în felul următor: Primăria trebuie să-și asume să facă un plan urbanistic integrat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților, prin concurs de soluții, în care acum, când cartierul nu este constituit încă, să stabilim unde este drumul de patru benzi, cu servituțile existent, unde este centrul de cartier, unde sunt străzile care conectează diverse părți, unde e școala, unde e grădinița, unde e supermarketul, unde e spitalul sau centrul medical, unde e parcul și locul de joacă pentru copii, pentru că dacă lăsăm numai privații să-și facă PUZ-uri individuale ei pierd din ansamblu pădurea.Fiecare își vede copacul, dar nu vede pădurea. Obligația de a da o formă mare cartierului revine municipalității. Și de aceea acum am dat drumul la acest PUZ mare al Soporului care să stabilească foarte clar toate aceste dimensiuni și să se construiască după un plan prestabilit”, declara Boc la jumătatea anului 2018. CITEȘTE ȘI: 650.000 euro pentru un concurs de soluții pentru Planul Urbanistic Zonal al străzii SoporuluiÎn octombrie 2020, după o așa-numită dezbatere publică pe tema cartierului Sopor, proprietarii de terenuri din zonă au amenințat Primăria cu instanța, nefiind mulțumiți de soluțiile propuse de arhitecți.Cei care și-au construi deja case aici și-ar dori să nu fie construite blocuri, iar cei care dețin doar terenurile sunt nemulțumiți că vor trebui să cedeze din terenul lor fie pentru drum, fie pentru parc sau pentru alte contrucții de utilitate publică, fără să fie foarte clar cum vor fi despăgubiți pentru aceste pierderi. CITEȘTE ȘI: Dezbatere cu scântei pe tema noului cartier SOPOR. Proprietarii terenurilor:”Vom uza de toate mijloacele juridice pe care le avem la dispoziție”În cadrul P.U.Z.-ului Masterplan Sopor sunt prevăzute următoarele dotări:Spații verzi publice de diferite categorii;
Tramă stradală cu diverse categorii de străzi publice;
6 unități de învățământ;
2 zone dotări sportive – clădiri în parteneriat public-privat, clădiri cu mixaj funcțional;
zone pentru clădiri multifuncționale culturale.CITEȘTE ȘI: Masterplan Sopor: zone pietonale prioritare, imobile cu regim de înălțime standard, stație pentru trenul metropolitan inexistentDeși mai e mult până departe, iar autoritățile depun eforturi abia pentru obținerea avizului de mediu necesar, reprezentanții Primăriei creionau scenarii bombastice în privința traficului din zonă: Clujenii vor circula cu metroul în 2026, din Sopor până pe strada Câmpului„Banii care vin din PNRR, 350 de milioane de euro trebuie cheltuiți până în 2026 pe metrou. Metroul este investiția optimă pentru a avea un oraș cu adevărat verde, un oraș în care poți să circuli mult mai repede. Linia de metrou merge din Sopor până în zona Câmpului, sunt 6-7 kilometri. Când am început acest proiect credeam că îl vom face abia peste 10 ani. Din sursa de finanțare pe care o avem în acest moment, pentru asta ajunge. Dacă până în 2026 nu se cheltuiesc acești bani, statul român trebuie să dea banii înapoi Uniunii Europene. Sunt convins că interesul pentru acest obiectiv va fi unul major și vor veni firme care au această capacitatea să facă aceste bucăți de tronson”, declara viceprimarul Dan Tarcea în august 2021. CITEȘTE ȘI: Viceprimarul Tarcea: Clujenii vor circula cu metroul în 2026, din Sopor până pe strada CâmpuluiPotrivit autorităților, structura cartierului Sopor va avea la bază conceptul de calitate a vieții. Doi ani s-au scurs deja pe proceduri birocratice. Însă, după 2026, clujenii vor putea circula cu metroul din Sopor, un cartier „ca la carte”, până în Florești. Desigur, anvergura acestor proiecte, care trebuie realizate concomitent și vor transforma Clujul într-un imens șantier, fac ca termenele de realizare să fie marcate de incertitudine. 

Source link

Facebook Comments Box

Prin Oras

Surpare de Asfalt pe Strada Uliului din Grigorescu, Capturată într-o Imagine Fascinantă de pe Dronă

Stefania Heinz

Published

on

Într-o captură de senzație realizată de fotograful Sergiu Razvan, o imagine din dronă arată o surprindere neașteptată pe strada Uliului din cartierul Grigorescu. Un segment de asfalt și teren par a fi suferit o surpare spectaculoasă, evidențiindu-se impactul fenomenelor naturale sau al condițiilor de infrastructură asupra mediului urban.

Surparea, care pare să fi afectat și împrejurimile, este un semn al fragilității infrastructurii locale și poate avea consecințe asupra siguranței și confortului locuitorilor din zonă. Imaginile capturate de drone devin din ce în ce mai importante în detectarea și monitorizarea unor astfel de evenimente, oferind o perspectivă amplă și detaliată asupra situației.

Autoritățile sunt probabil alertate cu privire la această situație și se așteaptă să ia măsurile necesare pentru a remedia surparea și pentru a preveni astfel de incidente în viitor. În același timp, această imagine oferă o oportunitate de reflecție asupra importanței investițiilor în infrastructura urbană și în gestionarea adecvată a resurselor pentru a menține orașele noastre în siguranță și în stare bună de funcționare.

 

 

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Foto: Constantin Covaliu

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Explorând Farmecul Primăverii: Culoare, Vitalitate și Relaxare într-o Galerie Foto Inspiratoare

Diana Petrescu

Published

on

Primăvara este momentul în care natura se trezește la viață, iar orașele se transformă în adevărate locuri de bucurie și energie. Străzile devin mai aglomerate, iar parcurile își deschid porțile pentru a primi oamenii dornici de relaxare și plimbare, sub razele calde ale soarelui.

În acest sezon, investițiile în zonele verzi din orașele României devin mai vizibile, iar pe rețelele sociale abundă postările cu cele mai frumoase parcuri. De exemplu, pagina de Facebook Iulius, companie cunoscută pentru implicarea în proiecte ce includ grădini urbane, invită la un tur virtual prin parcurile Palas Iași, Iulius Gardens din Iulius Town Timișoara și Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj.

La Iași, parcul din centrul orașului, parte integrantă a proiectului mixed-use Palas, strălucește în splendoarea primăverii, oferind un spectacol natural de neuitat. Verdele crud al vegetației, combinat cu albastrul cerului și culorile florilor, îmbracă peisajul într-un cadru pitoresc, atrăgând privirile și inimile vizitatorilor. Aici, prunii roșii, azaleele, cameliile și glicina transformă parcursul prin parcul Palas într-o experiență unică, potrivită atât pentru relaxare, cât și pentru sesiuni de fotografie creative.

În Iulius Parc din apropierea Iulius Mall Cluj, sălciile de pe malul lacului Gheorgheni și restul arborilor strălucesc în verdele lor cel mai frumos din an. Aici, pietonalul suspendat deasupra lacului, pista de ciclism, cea de alergare și aleile încântătoare devin destinații preferate pentru oamenii dornici de mișcare și recreere. Și câteva broaște țestoase și-au găsit aici un adăpost, bucurându-se de soare și liniște în timp ce ies din când în când să se bucure de razele sale blânde.

În Timișoara, Iulius Gardens strălucește în lumina primăverii, transformându-se într-o oază de frumusețe și energie. Culorile verzi dominate, atât în zonele amenajate cu gazon, cât și în jurul lacului sau pe alei, creează un cadru perfect pentru plimbări relaxante și momente petrecute în natură.

Potrivit site-ului www.iuliuscompany.ro, Iulius a investit în parcurile din Iași, Cluj-Napoca și Timișoara peste 18 milioane de euro, grădinile fiind elementul definitoriu al proiectelor sale. La Cluj-Napoca, o nouă grădină va fi amenajată în cadrul proiectului de pe fosta platformă Carbochim, acoperind peste 5 hectare de spațiu verde. Aici, peste 700 de copaci și 100.000 de plante decorative vor încânta privirile, iar o grădină japoneză va aduce aroma sakurei chiar în inima orașului, oferind un spațiu seren pentru plimbări și meditație.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Compania IULIUS susține în continuare dezvoltarea Cluj-Napoca prin investiții ample – VIDEO

Stefania Heinz

Published

on

IULIUS este o companie axată pe dezvoltarea și gestionarea de proiecte de regenerare urbană, aducând în prim plan o experiență solidă de peste 25 de ani în domeniul imobiliar. Investițiile sale, care depășesc 1,2 miliarde de euro, se extind în orașe precum Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava. Aceste proiecte, gândite în formate mixte, integrează grădini urbane, clădiri de birouri premium, zone comerciale și de divertisment, completate de investiții semnificative în infrastructură.

În Cluj-Napoca, IULIUS își continuă angajamentul în dezvoltarea urbană prin intermediul unui proiect amplu de reconversie și regenerare urbană, inițiat pe terenul fostei platforme Carbochim. Această inițiativă, cu o investiție estimată la peste 500 de milioane de euro, vizează revitalizarea unei zone industriale, generând oportunități investiționale, locuri de muncă și contribuind la consolidarea orașului ca un centru urban modern și atrăgător pentru rezidenți și investitori.

IULIUS: Dezvoltarea Urbană ca Motor al Transformării Sociale și Economice

IULIUS este o prezență solidă în domeniul dezvoltării urbane, oferind o vastă experiență de peste 25 de ani în sectorul imobiliar, cu investiții semnificative în mai multe orașe cheie din România, printre care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara și Suceava, cu un total care depășește 1,2 miliarde de euro. Compania este renumită pentru proiectele sale inovatoare, care îmbină cu succes spațiile comerciale, de birouri și de agrement, însoțite de importante contribuții la infrastructură.

Unul dintre proiectele emblemă este Palas Iași, primul ansamblu mixt din România, inaugurat în 2012, care a devenit un punct de referință nu doar pentru Iași, ci și pentru regiunea înconjurătoare și Republica Moldova. Cu o investiție de peste , Palas Iași a adus împreună funcțiuni de retail, birouri și divertisment, înconjurând o grădină urbană care a devenit un hub comunitar. Modelul a fost replicat apoi la Timișoara, cu Iulius Town, inaugurat în 2019, un proiect mixt impresionant care a transformat o zonă urbană subevaluată, reconectând-o cu orașul și oferind noi oportunități de dezvoltare.

Prin intermediul conceptului United Business Center, IULIUS a dezvoltat 15 clădiri de birouri premium în orașele pe care le deservesc, atrăgând peste 130 de companii multinaționale, cu un total de aproximativ 25.000 de angajați. În total, proiectele IULIUS au creat peste 35.000 de locuri de muncă, inclusiv în domeniul comercial.

În plus, proiectele dezvoltate de IULIUS nu se limitează doar la aspectul comercial, ci oferă și o varietate de experiențe de divertisment, atrăgând peste 70 de milioane de vizite anual. Aceste proiecte includ peste 310.000 de metri pătrați de spații comerciale, găzduind peste 1.000 de branduri internaționale, naționale și locale, precum și parcuri amenajate de la zero, care au devenit adăpost pentru numeroase evenimente culturale și artistice.

Un alt aspect semnificativ al proiectelor IULIUS este angajamentul lor față de sustenabilitate și infrastructură. Compania a investit masiv în soluții de trafic, conectivitate și mobilitate alternativă, inclusiv piste pentru biciclete, locuri de parcare pentru biciclete și stații de încărcare pentru mașini electrice. În plus, IULIUS continuă să dezvolte proiecte care să reconecteze comunitățile cu orașele lor, inclusiv prin investiții în parcuri și alte spații verzi.

Prin aceste eforturi continue, IULIUS demonstrează nu doar capacitatea de a remodela peisajul urban, ci și de a crea valoare adăugată pentru orașele în care operează, contribuind la dezvoltarea economică și socială a acestora și la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite