Connect with us

Prin Oras

Au trecut 2 ani de când Soporul se construiește „ca la carte”. Autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu

Alex Campian

Published

on

Au trecut 2 ani de când Soporul se construiește „ca la carte”. Autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu

“Vreau ca Sopor să fie un model de referinţă pentru România, un cartier ca la carte”, susținea edilul Emil Boc în vara anului 2018. De la anunțul autorităților privind realizarea unui cartier de la zero s-au scurs deja doi ani de proceduri birocratice. În prezent, autoritățile încearcă să obțină avizul de mediu pentru așa-numitul plan de dezvoltare al cartierului Sopor. Cel mai nou și mai mare cartier al Clujului este proiectat, în continuare, în viitor. Nu este singura temă avansată de administrația PNL-istă: proiectele majore de infrastructură – metrou+tren metropolitan+centură ocolitoare ori realizarea unui pasaj în zona Tăietura Turcului, toate aceste proiecte ce au menirea de a descongestiona traficul urban sunt proiectate într-un orizont îndepărtat: anul 2026 și dincolo de el.CITEȘTE ȘI: Pasajul de la Tăietura Turcului a intrat „într-o fază bună”: Tronsonul este printre primele care se realizează, susțin autoritățileRecent, administrația locală a avansat cu o nouă etapă în procedura birocratică în ceea ce privește realizarea cartierului Sopor: Primăria Cluj-Napoca a publicat anunțul pentru declanşarea etapei de încadrare, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare Plan Urbanistic Zonal în condițiile Legii nr. 350/2001 modificată şi actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”.Cartierul făcut „ca la carte”, măcinat de birocrațieÎn urmă cu mai bine de doi ani de zile, reprezentanții autorităților anunțau realizarea unui cartier de la zero – zona Sopor – pe modelul cartierului Mănăștur din Cluj-Napoca. Administrația locală a organizat și o serie de dezbateri publice în privința realizării acestui cartier. 
În 2019 era lansat concursul de soluții pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) Sopor. Primul anunț despre realizarea cartierului Sopor era făcut chiar de primarul Emil Boc, în iunie 2018:„Soporul, toată zona pe care o avem în Cluj, este un cartier de dimensiunea Mănășturului. Nu numai artera Soporului, ci tot ce înseamnă zona respectivă ca dimensiune, ca suprafață, este comparabilă cu Mănășturul. Și atunci am dispus în felul următor: Primăria trebuie să-și asume să facă un plan urbanistic integrat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților, prin concurs de soluții, în care acum, când cartierul nu este constituit încă, să stabilim unde este drumul de patru benzi, cu servituțile existent, unde este centrul de cartier, unde sunt străzile care conectează diverse părți, unde e școala, unde e grădinița, unde e supermarketul, unde e spitalul sau centrul medical, unde e parcul și locul de joacă pentru copii, pentru că dacă lăsăm numai privații să-și facă PUZ-uri individuale ei pierd din ansamblu pădurea.Fiecare își vede copacul, dar nu vede pădurea. Obligația de a da o formă mare cartierului revine municipalității. Și de aceea acum am dat drumul la acest PUZ mare al Soporului care să stabilească foarte clar toate aceste dimensiuni și să se construiască după un plan prestabilit”, declara Boc la jumătatea anului 2018. CITEȘTE ȘI: 650.000 euro pentru un concurs de soluții pentru Planul Urbanistic Zonal al străzii SoporuluiÎn octombrie 2020, după o așa-numită dezbatere publică pe tema cartierului Sopor, proprietarii de terenuri din zonă au amenințat Primăria cu instanța, nefiind mulțumiți de soluțiile propuse de arhitecți.Cei care și-au construi deja case aici și-ar dori să nu fie construite blocuri, iar cei care dețin doar terenurile sunt nemulțumiți că vor trebui să cedeze din terenul lor fie pentru drum, fie pentru parc sau pentru alte contrucții de utilitate publică, fără să fie foarte clar cum vor fi despăgubiți pentru aceste pierderi. CITEȘTE ȘI: Dezbatere cu scântei pe tema noului cartier SOPOR. Proprietarii terenurilor:”Vom uza de toate mijloacele juridice pe care le avem la dispoziție”În cadrul P.U.Z.-ului Masterplan Sopor sunt prevăzute următoarele dotări:Spații verzi publice de diferite categorii;
Tramă stradală cu diverse categorii de străzi publice;
6 unități de învățământ;
2 zone dotări sportive – clădiri în parteneriat public-privat, clădiri cu mixaj funcțional;
zone pentru clădiri multifuncționale culturale.CITEȘTE ȘI: Masterplan Sopor: zone pietonale prioritare, imobile cu regim de înălțime standard, stație pentru trenul metropolitan inexistentDeși mai e mult până departe, iar autoritățile depun eforturi abia pentru obținerea avizului de mediu necesar, reprezentanții Primăriei creionau scenarii bombastice în privința traficului din zonă: Clujenii vor circula cu metroul în 2026, din Sopor până pe strada Câmpului„Banii care vin din PNRR, 350 de milioane de euro trebuie cheltuiți până în 2026 pe metrou. Metroul este investiția optimă pentru a avea un oraș cu adevărat verde, un oraș în care poți să circuli mult mai repede. Linia de metrou merge din Sopor până în zona Câmpului, sunt 6-7 kilometri. Când am început acest proiect credeam că îl vom face abia peste 10 ani. Din sursa de finanțare pe care o avem în acest moment, pentru asta ajunge. Dacă până în 2026 nu se cheltuiesc acești bani, statul român trebuie să dea banii înapoi Uniunii Europene. Sunt convins că interesul pentru acest obiectiv va fi unul major și vor veni firme care au această capacitatea să facă aceste bucăți de tronson”, declara viceprimarul Dan Tarcea în august 2021. CITEȘTE ȘI: Viceprimarul Tarcea: Clujenii vor circula cu metroul în 2026, din Sopor până pe strada CâmpuluiPotrivit autorităților, structura cartierului Sopor va avea la bază conceptul de calitate a vieții. Doi ani s-au scurs deja pe proceduri birocratice. Însă, după 2026, clujenii vor putea circula cu metroul din Sopor, un cartier „ca la carte”, până în Florești. Desigur, anvergura acestor proiecte, care trebuie realizate concomitent și vor transforma Clujul într-un imens șantier, fac ca termenele de realizare să fie marcate de incertitudine. 

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

România intră în RĂZBOI! Primele drone ROMÂNEȘTI, gata de zbor! Clujul, la putere!

Cosmin Ardelean

Published

on

România intră în era dronelor! Producția militară începe ACUM! Clujul, implicat în planul național de înarmare!

România se pregătește să devină un jucător important pe piața de armament! Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că, până la finalul acestui an, se va începe producția de serie a primelor drone românești cu utilizare militară și civilă. Această decizie marchează un pas semnificativ în dezvoltarea industriei de apărare naționale și are implicații majore pentru economia clujeană, având în vedere potențialul sectorului IT din regiune.

“În momentul de faţă, ceea ce o să avem sigur până la final de an, e faptul că o să avem dronele noastre, că o să avem RDX-ul şi TNT-ul, lucrăm la remodernizarea liniilor de producţie pe aceste două componente extrem de importante. O să avem, în aproximativ doi ani şi jumătate, propriile noastre pulberi, într-un joint venture cu o mare companie din afara României, şi, de asemenea, avem mecanismul FMS pentru muniţie calibrul 155”, a declarat ministrul.

Investițiile în industria de apărare vor fi masive. Bogdan Ivan a precizat că un miliard de lei vor fi alocați în acest an proiectelor de producție de tehnică militară, bani care vor ajunge la companiile naționale din domeniu.

Pentru a asigura succesul acestui proiect ambițios, se lucrează strâns cu Ministerul Apărării pentru a identifica nevoile Armatei Române și a vedea cum poate industria autohtonă să le acopere. Se analizează capacitățile de producție existente și se fac investiții țintite pentru a le extinde și moderniza.

România nu se limitează doar la producția internă, ci dorește să joace un rol activ și în mecanismul SAFE al Uniunii Europene, dedicat înarmării. Ministrul Ivan a evidențiat avantajele competitive ale României în domenii precum tehnologia avansată, securitatea cibernetică, AI și drone, domenii în care Clujul are un potențial semnificativ de contribuție.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Prin Oras

Tudor Chetreanu stârnește dezbateri pe rețelele sociale: Este legal să fii pe bicicletă în zona delimitată?

Stefania Heinz

Published

on

Tudor Chetreanu, provoacă gândirea critică și atrage atenția asupra regulilor de circulație, a publicat recent o fotografie pe rețelele sociale însoțită de întrebarea: „În suprafața delimitată, este legal să fii pe bicicletă? DA/NU🤓”.

Imaginea, aparent simplă la prima vedere, prezintă o zonă urbană bine definită – posibil un trotuar, o pistă pentru pietoni sau o zonă de intersecție – dar cu indicatoare care pot pune pe gânduri chiar și pe cei mai experimentați bicicliști.

Comentariile nu au întârziat să apară, iar părerile sunt împărțite. Unii susțin că este legal, atâta timp cât nu există semne explicite de interzis sau nu se pune în pericol siguranța pietonilor. Alții invocă prevederi clare din Codul Rutier care interzic deplasarea cu bicicleta în anumite zone, cum ar fi trotuarele, dacă nu există pistă specială.

Ce spune legea?
Conform legislației rutiere în vigoare, bicicliștii nu au voie să circule pe trotuar decât dacă există o pistă special amenajată pentru ei. Totuși, situațiile pot fi interpretate diferit în funcție de marcaje, semne de circulație sau reglementări locale.

Tudor Chetreanu nu oferă un răspuns direct, ci provoacă publicul la reflecție – o abordare educativă ce atrage tot mai multă atenție.

Indiferent de răspunsul „corect”, inițiativa lui subliniază un lucru esențial: e nevoie de mai multă claritate în semnalizarea rutieră și de o educație constantă pentru toți participanții la trafic.

Tu ce crezi? E legal să fii pe bicicletă în acea zonă? Scrie-ți opinia în comentarii

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite