Românii sunt tot mai des ținta unor escrocherii online sofisticate: de la apeluri care par a veni de la bancă, până la clipuri deepfake cu vedete care promovează investiții false. Fenomenul este în creștere rapidă, iar rata de recuperare a banilor pierduți este dramatic de mică — doar 4%.

Potrivit experților, fraudele cu investiții false, în special în criptomonede, sunt în topul metodelor de înșelăciune în Europa. Românii sunt ademeniți să trimită bani pe platforme care promit câștiguri rapide, dar odată transferați, fondurile dispar fără urmă.

„Știind cum funcționează, m-a prins cumva pe subiect și mi-a câștigat încrederea. Mi-a recomandat să depun banii la un ATM de Cripto, explicând că vor ajunge în contul meu”, a povestit o victimă, citată de Știrile ProTV.

Spoofing, deepfake și cărăuși de bani

Una dintre cele mai frecvente metode este spoofing-ul – apeluri telefonice care par să provină de la bănci sau instituții oficiale. Victima este convinsă să transfere bani într-un „cont securizat”, pierzând astfel economiile.

Totodată, internetul este invadat de clipuri video deepfake în care apar chipuri familiare — vedete, influenceri, antreprenori — promovând scheme de îmbogățire rapidă.

„Vedem foarte multe reclame cu fețe cunoscute, dar care sunt sigur generate cu AI și sunt false”, a avertizat Ilie Pușcaș, manager al unei companii crypto.

Fraudele se extind și prin rețelele sociale. Românii primesc linkuri periculoase, oferte de muncă fictive sau sunt rugați să primească bani în cont pentru a-i transfera mai departe, devenind fără să știe “cărăuși” ai banilor proveniți din infracțiuni.

„Ești rugat să primești bani în cont, apoi să-i trimiți prin Cripto ATM sau servicii de transfer rapid. Banii provin din activități ilegale”, a explicat Alin Becheanu, director în cadrul Monitorizării Fraudei.

Pierderi globale uriașe

La nivel global, pierderile provocate de escrocheriile online au depășit 1.000 de miliarde de dolari. În România, rata de recuperare a banilor pierduți este extrem de mică – doar 4% dintre victime reușesc să își recupereze prejudiciul.

Asociația Pro Infrastructură dă din cap, dar nu aprobator, la ultimele declarații ale primarului Emil Boc privind metroul din Cluj. Într-o replică savuroasă, dar dureros de realistă, îl avertizează că… nu orice cârtiță e și TBM (Tunnel Boring Machine).

„Cred că domnul Boc se gândește la vreo cărtiță naturală, în carne și oase, că alea mecanice nu o să intre în august în pământ, că-s dezasamblate. Nu au nici curent, nu s-au băgat în priză, nu au proiect pentru racordare la curent și la apă”, glumește amar Ionuț Ciurea, directorul executiv API. „Că alea mecanice n-au fost încă băgate în priză.”

💡 Situația pe scurt:

• Pe hârtie, lucrările au început în 1 septembrie 2023.

• În realitate, n-avem:
  ❌ autorizație de construire
  ❌ racord la curent sau apă
  ❌ proiect tehnic finalizat
  ❌…nici vreo urmă de cârtiță mecanizată.

👷‍♂️ Primarul Boc rămâne optimist:

„Pe 24 iulie începem lucrările pregătitoare, iar pe 11 august dăm drumul la pereții mulați.”

Dar până atunci… șantierul stă. Ca și trenul din gară. Doar că nici gara nu e încă săpată.

🧾 Asociația Pro Infrastructură avertizează că metroul:

• A fost lansat cu tam-tam electoral.

• E blocat în lipsa avizelor.

• E proiectat de același supraveghetor care… îl și aprobă. 🤷‍♂️

„„Metroul Cluj nu a avut probleme cu finanțarea, ci are probleme de finanțare. Studiul de fezabilitate pe baza căruia s-a semnat și licitat contractul are goluri majore. Supraveghetorul pe acest contract este același cu proiectantul care a realizat studiul de fezabilitate — e normal că o să și-l apere”, punctează Ciurea.

🚇 Concluzie:

Până una-alta, metroul din Cluj e ca Moș Crăciun: toți vor să creadă în el, dar nimeni nu-l vede.
Cârtițele mecanice mai au de așteptat. Sau poate… primăria investește într-o echipă de cârtițe antrenate special? 🐾

Un moment istoric pentru industria feroviară românească: Grampet Group, cel mai mare operator feroviar și logistic din Europa Centrală și de Sud-Est, a lansat Leon, primul automotor construit integral în România, după o pauză de peste 80 de ani.

Evenimentul oficial de prezentare a avut loc în Salonul Regal din Gara de Nord București, în prezența președintelui companiei, Gruia Stoica, și a specialiștilor implicați în dezvoltarea acestui proiect ambițios.

🔧 Un prototip 100% românesc, cu o investiție de 10 milioane de euro

Leon este rezultatul colaborării a peste 180 de specialiști români și a fost realizat de Electroputere VFU Pașcani, parte a Grupului Grampet. Construcția prototipului a necesitat o investiție de aproximativ 10 milioane de euro și a fost atestat CE, ceea ce înseamnă că respectă toate standardele europene pentru a putea circula pe rețelele feroviare din Uniunea Europeană.

Fabrica de la Pașcani are în prezent o capacitate de producție de două trenuri Leon pe lună, ceea ce înseamnă un potențial de 24 de trenuri pe an.

📈 Interes din partea operatorilor privați

Gruia Stoica, președintele Grampet Group, a declarat că deja există interes din partea mai multor operatori privați pentru achiziția trenului Leon:

„Avem câteva oferte de achiziție din partea unor parteneri, dar urmează să negociem. Leon este un nou început pentru industria feroviară românească.”

🇷🇴 Primul automotor 100% românesc

Spre deosebire de alte fabrici care construiesc parțial componente precum vagoane sau locomotive, Leon este primul tren complet realizat în România, de la design și inginerie, până la producția efectivă.

Acesta este un automotor modern, eficient energetic, cu design modular și tehnologii de ultimă generație, pregătit pentru rute regionale și naționale în regim de viteză medie.

Info si Imagini: Ziarul Financiar

Video Youtube: @AUTO.LOCO.