Renumita fabrică de încălțăminte Clujana a ieșit din insolvență.

Clujana SA, societate în cadrul căreia Consiliul Județean (CJ) Cluj deține calitatea de acționar majoritar, a primit din partea Tribunalului Specializat Cluj decizia favorabilă privind închiderea procedurii generale a insolvenței și reinserția societății în activitatea economică.

„Decizia instanței survine unui efort concertat depus atât de către Consiliul Județean Cluj, în calitate de acționar și creditor, cât și de către societatea Clujana care, pe parcursul ultimelor luni, au reușit să ducă la îndeplinire măsurile stabilite în baza planului de reorganizare realizat de administratorul judiciar și aprobat de adunarea generală a creditorilor”, se arată într-un comunicat remis de forul județean.

De-a lungul anilor, societatea a acumulat datorii de peste 13 milioane de lei și a intrat în insolvenţă. Cu toate acestea, Clujana a reușit să deschidă două magazine proprii în Cluj-Napoca, comercializând produsele sale și în alte municipii reședință de județ, precum Oradea, Bistrița sau Sibiu. Tot în aceeași perioadă, Clujana SA a lansat și magazinul online propriu.

CLUJANA SE PREGĂTEȘTE DE O „REVIGORARE” PE PIAȚĂ

„Odată cu ieșirea din insolvență, una dintre cele mai renumite și de tradiție fabrici de încălțăminte românești este pregătită să concureze din nou, de la egal la egal, cu celelalte companii de profil de pe piață, nemaifiind supusă rigorilor legii insolvenței. La această salvare a brandului clujean o contribuție semnificativă a avut-o inclusiv sprijinul acordat de acționarul majoritar, Consiliul Județean Cluj”, se mândrește președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

După ieșirea din insolvență, conducerea companiei va fi preluată de către Consiliul de Administrație al Clujana SA, care va numi o conducere executivă. Astfel, deciziile strategice ale fabricii nu vor mai trebui să treacă prin filtrul administratorului judiciar, al creditorilor și al judecătorului-sindic, fapt ce „creează premisele implementării unei strategii care să ducă la consolidarea companiei și la creșterea în piață a brandului Clujana”, susțin reprezentanții CJ Cluj.

Vă reamintim că, în perioada 2 aprilie – 15 mai 2019, Curtea de Conturi a realizat un audit la SC Clujana SA, descoperind prejudicii de 151.000 lei și abateri financiar contabile de 100.000 lei. Potrivit raportului Curții de Conturi, conducerea Clujana a luat măsuri privind avansurile salariale, s-au calculat penalitățile de întârziere și s-a procedat la încasarea acestora.

CITEȘTE ȘI: Ce bine e să lucrezi la stat! Salarii și benzină decontate „cu japca” la falimentara Clujana, medici plătiți regește, dar ilegal!

Source Link

Agenții imobiliari atrag atenția că, în 2020, preţul locuinţelor va continua să crească.

În Cluj-Napoca, de la 1.450 de euro pe metrul pătrat, cei care-şi caută locuinţe au ajuns să plătească în medie şi 1.700 de euro, în București preţul mediu a crescut de la 1.382 de euro, la 1.413 euro.

”Din august, la noi (în Cluj-Napoca -n.r.) au crescut gradual, dacă media era undeva la 1.450 de euro metrul pătrat atunci, acum suntem undeva spre 1.700 şi credem că dacă lucrurile vor ţine tot aşa, va creşte. Faptul că dobânzile bancare nu te încurajează să îţi ţii banii pe care îi ai, ci să îi investeşti este un impuls pentru piaţă şi este motivul pentru care mulţi oameni cumpără ca să fie banii investiţi şi să genereze valoare. Chiria întotdeauna va fi mai mare decât dobânda pe care o încasează ei pentru suma respectivă de bani, iar banii investiţi nu sunt pierduţi văzând cât costă activele în Cluj. Am vândut în ultimele trei luni 70 şi mai avem 18 apartamente. O categorie mare sunt investitorii care au bani lichizi şi pot să genereze mai mulţi bani cu ei, iar cealaltă categorie sunt tinerii proaspeţi căsătoriţi, tinerii profesionişti din noile industrii. Acestea sunt cele două categorii de cumpărători”, a declarat Vlad Buzoianu, dezvoltator imobiliar.

”Vor creşte preţul apartamentelor din Cluj în 2020. Îmi doresc să crească nu mai mult decât veniturile populaţiei şi nu mai mult decât ritmul normal al economiei, să nu ajungem într-o zonă de bulă. În continuare, Clujul este cel mai scump oraş din România, avem un preţ mediu raportat la ultimul trimestru din 2019 de peste 1.500 de euro, în medie, pe când în Bucureşti, avem 1.300 pe metru. Acest lucru este datorat cererii foarte mari care există în Cluj, mai mare decât în Bucureşti“, a spus Adrian Vasiu, agent imobiliar.

Analiștii nu cred că ce vedem acum în piață se compară cu ceea ce s-a întâmplat în 2008, an după care a urmat criza.

“În zona imobiliară atât în ţară cât mai ales în zona Clujului presiunea din partea cererii este una ridicată. De asemenea, evoluţiile economice, conjunctura economică pozitivă din ultima perioadă, tradusă în creşteri salariale, creşteri de venituri, în creditare mai facilă, face de asemenea ca preţul să crească. Putem spune că fenomenul nu este unul negativ, este unul pozitiv în general. De asemenea comparând cu fenomenul de dinainte de 2008, constatăm că dinamica sau ritmul de creştere al salariilor este mai ridicat în acest moment faţă de atunci în comparaţie cu ritmul de creştere al preţurilor. Din acest punct de vedere accesul la piaţa imobiliară este unul mai facil ca acum 10-12 ani“, a declarat Liviu Deceanu, economist, citat de Mediafax.

Source Link

Consilierul prezidențial pentru probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, a criticat într-un interviu acordat Hotnews.ro, politicile PSD, gândite de Liviu Dragnea, Darius Vâlcov și Cristian Socol. Acesta susține că teoria „wageledgrowth” invocată de unii economişti PSD nu a reprezentat decât „ambalajul științific” al unor politici pur populiste.

„Politicile economice ale PSD au urmărit mai degrabă obiective politice, care să se traducă în voturi pentru PSD, decât obiective de dezvoltare socio-economică durabilă. (…) În absența oricăror reforme structurale, creșterile de salarii și pensii s-au dus în inflație și importuri. Astfel, scăderea puterii de cumpărare a banilor a afectat tocmai persoanele ale căror venituri au crescut mai lent. Iar aceste evoluții mai degrabă subminează decât să consolideze coeziunea socială”, a declarat Marinescu.

În opinia consilierului prezidenţial, faptul că după trei ani de guvernare cu aceste politici populiste PSD a pierdut ambele runde de alegeri din 2019, europarlamentare și prezidențiale, arată că „societatea românească s-a maturizat din punct de vedere politic”, pentru că românii nu mai sunt dispuși să voteze acei politicieni care „doar aruncă câteva sute de lei în buzunar pentru a cumpăra voturi”.

Consilierul lui Klaus Iohannis vorbește și despre necesitatea folosirii fondurilor europene în economia românească, pentru a înlocui finanțarea de la bugetul de stat.

„Să ne amintim experimentele eșuate marca PSD – fonduri suverane sau parteneriate iluzorii de tip public-privat. România nu își poate permite să nu valorifice fondurile europene. Ar fi un malpraxis financiar la adresa intereselor noastre de dezvoltare (…) Până în prezent, PSD a făcut aproape o religie din celebrul PNDL, program prin care s-au alocat, adesea discreționar și pe criterii politice, zeci de miliarde de lei din bugetul național, cu rezultate încă discutabile. Foarte multe din aceste proiecte puteau fi realizate pe fonduri europene, care ar fi încurajat și calitatea guvernanței în administrația locală”, susține Cosmin Marinescu.

Totodată, Cosmin Marinescu subliniază că „deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România”. În acest sens, consilierul avertizează că impactul asupra deficitului bugetar din partea măsurilor suplimentare, „care nu au putut fi cuprinse în buget”, impune eforturi considerabile în planul colectării fiscale.

Cosmin Marinescu compară situația economiei românești cu manevrarea unui vapor de mare tonaj. 

„Ceea ce trebuie însă să se înțeleagă este că efectele nefaste ale guvernării PSD nu pot fi înlăturate ca și când am șterge cu buretele greșeli elementare de logică economică scrise pe o tablă. Direcțiile în care o societate evoluează nu se schimbă în unghiuri ascuțite, iar guvernarea unei țări trebuie să țină cont de aceasta, de legislația existentă și de așteptările oamenilor. În acest sens, în contextul actual, schimbarea de optică și de guvernare vor aduce cu sine și schimbarea de direcție economică. Dar traseul va fi asemeni modului în care un vapor de mare tonaj își schimbă direcția: deși cârma este rotită cu repeziciune, schimbarea de direcție se face mai lent, în unghiuri și pe spații largi, după un anumit timp de la rotirea completă a cârmii”, a mai spus Marinescu, în interviul acordat Hotnews.ro.

source link