Connect with us

Economie

Fabrica SC Clujana SA a scăpat de insolvență

Calin Roman

Published

on

Renumita fabrică de încălțăminte Clujana a ieșit din insolvență.

Clujana SA, societate în cadrul căreia Consiliul Județean (CJ) Cluj deține calitatea de acționar majoritar, a primit din partea Tribunalului Specializat Cluj decizia favorabilă privind închiderea procedurii generale a insolvenței și reinserția societății în activitatea economică.

„Decizia instanței survine unui efort concertat depus atât de către Consiliul Județean Cluj, în calitate de acționar și creditor, cât și de către societatea Clujana care, pe parcursul ultimelor luni, au reușit să ducă la îndeplinire măsurile stabilite în baza planului de reorganizare realizat de administratorul judiciar și aprobat de adunarea generală a creditorilor”, se arată într-un comunicat remis de forul județean.

De-a lungul anilor, societatea a acumulat datorii de peste 13 milioane de lei și a intrat în insolvenţă. Cu toate acestea, Clujana a reușit să deschidă două magazine proprii în Cluj-Napoca, comercializând produsele sale și în alte municipii reședință de județ, precum Oradea, Bistrița sau Sibiu. Tot în aceeași perioadă, Clujana SA a lansat și magazinul online propriu.

CLUJANA SE PREGĂTEȘTE DE O „REVIGORARE” PE PIAȚĂ

„Odată cu ieșirea din insolvență, una dintre cele mai renumite și de tradiție fabrici de încălțăminte românești este pregătită să concureze din nou, de la egal la egal, cu celelalte companii de profil de pe piață, nemaifiind supusă rigorilor legii insolvenței. La această salvare a brandului clujean o contribuție semnificativă a avut-o inclusiv sprijinul acordat de acționarul majoritar, Consiliul Județean Cluj”, se mândrește președintele CJ Cluj, Alin Tișe.

După ieșirea din insolvență, conducerea companiei va fi preluată de către Consiliul de Administrație al Clujana SA, care va numi o conducere executivă. Astfel, deciziile strategice ale fabricii nu vor mai trebui să treacă prin filtrul administratorului judiciar, al creditorilor și al judecătorului-sindic, fapt ce „creează premisele implementării unei strategii care să ducă la consolidarea companiei și la creșterea în piață a brandului Clujana”, susțin reprezentanții CJ Cluj.

Vă reamintim că, în perioada 2 aprilie – 15 mai 2019, Curtea de Conturi a realizat un audit la SC Clujana SA, descoperind prejudicii de 151.000 lei și abateri financiar contabile de 100.000 lei. Potrivit raportului Curții de Conturi, conducerea Clujana a luat măsuri privind avansurile salariale, s-au calculat penalitățile de întârziere și s-a procedat la încasarea acestora.

CITEȘTE ȘI: Ce bine e să lucrezi la stat! Salarii și benzină decontate „cu japca” la falimentara Clujana, medici plătiți regește, dar ilegal!

Source Link

Facebook Comments Box

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box

Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box

Continue Reading

Cultura

România și Clujul, prinși în „Teoria calului mort”? Cât de des ne auto-sabotăm!

Cosmin Ardelean

Published

on

Teoria calului mort: De ce ne încăpățânăm să menținem iluzii imposibil de salvat?

Ai investit timp, bani și energie într-un proiect care nu merge? Ai rămas într-o relație toxică, sperând că lucrurile se vor schimba? Ai văzut cum autoritățile sau marile companii continuă să arunce bani în soluții care nu funcționează? Dacă da, atunci ai trăit pe pielea ta „Teoria calului mort”.

Această metaforă satirică ilustrează cât de des refuzăm să acceptăm realitatea, preferând să investim resurse în cauze pierdute în loc să schimbăm direcția. În loc să recunoaștem că „am greșit” și să renunțăm la un proiect eșuat, alegem strategii absurde, precum:

  • Schimbăm șaua unui cal mort, crezând că un mic detaliu va face diferența.
  • Organizăm ședințe pentru a găsi soluții, deși răspunsul este evident: calul e mort.
  • Ne convingem că problema este la noi, și investim în „cursuri de perfecționare” pentru ceva care nu mai poate fi reparat.
  • Comparam situația cu alte eșecuri similare, ca să ne simțim mai bine.
  • Redefinim ce înseamnă „mort”, doar pentru a putea spune că încă există speranță.

Acest fenomen apare în toate domeniile: în viața personală, în afaceri, în administrația publică și în sistemele birocratice. În loc să acceptăm realitatea și să ne orientăm către soluții reale, ne amăgim că problema se poate rezolva printr-o altă abordare, fără să schimbăm esența.

Lecția? Uneori, cea mai înțeleaptă decizie nu este să continui să lupți, ci să te oprești și să mergi mai departe. Întreabă-te: Ești călărețul unui cal mort? Dacă da, poate e timpul să cobori.

Facebook Comments Box

Continue Reading

Cele mai citite