Connect with us

Economie

Moșul a venit cu tolba plină la aeroport: 96 de milioane de lei

Maria Costea

Published

on

Moșul a venit cu tolba plină la aeroport: 96 de milioane de lei


Au fost aprobate, pentru Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj (AIAIC), cererile de finanțare pentru două proiecte majore.
Ministrul transporturilor, Lucian Bode, a avut o întrevedere cu directorii generali ai principalelor aeroporturi, membri ai Asociației Aeroporturilor din România. Subiectele abordate în cadrul discuțiilor au vizat aspecte precum: proiectul noului Cod Aerian, strategiile de dezvoltare a aeroporturilor din România, implementarea Master Planului General de Transport, a Programului Național de Securitate Aeroportuară și finanțarea aeroporturilor prin intermediul Programului Operațional de Infrastructură Mare 2014 – 2020.

Cu această ocazie ministrul a precizat că în cursul săptămânii au fost aprobate pentru AIAIC, cererile de finanțare pentru două proiecte: cale de rulare paralelă cu pista și echipamente de detecție explozibil standard 3 de tip CTX.

Prin aprobarea celor două cereri de finanțare se asigură creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare. Astfel, în prezent din sumele plătite beneficiarilor în 2019, în valoare de 499 milioane de euro fonduri nerambursabile, în perioada noiembrie – decembrie au fost plătite 161,4 milioane (32% din valoarea totală, în ultimele două luni).

Ținta asumată pentru 2019 era de 438 milioane de euro fonduri nerambursabile. O situație similară se înregistrează și în cazul contractelor de finanțare: în perioada noiembrie – decembrie 2019, au fost semnate șase contracte în valoare de 1,58 miliarde de euro din care fonduri nerambursabile 1,05 miliarde.

”Sunt partenerul vostru în dezvoltarea acestui sector iubit atât de către cei care activează în domeniu, cât și de cei care beneficiază de serviciile prestate. Toate acestea sunt rezultatul inclusiv al muncii pe care dumneavoastră în calitate de directori ai aeroporturilor o depuneți în fiecare zi. De aceea dialogul cu dvs, indiferent că sunteți sub autoritatea ministerului sau a consiliilor Județene, este important pentru mine și împreună sunt sigur că vom găsi soluții la toate problemele cu care vă confruntați. De aceea am cerut echipei mele din minister ca în toate aspectele care vă privesc să existe o consultare reală” a spus Lucian Bode.
În 17 decembrie a fost aprobată cererea de finanțare pentru proiectul cale de rulare paralelă cu pista,  care are ca obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport a AIAIC, prin construirea unei căi de rulare paralelă, în vederea asigurării unui trafic aerian extins, în condiţii de maximă siguranță şi a unui grad de securitate adecvat, în acord cu reglementările europene şi naționale în domeniul transportului aerian.

Investiția reprezintă 50% ajutor de stat compatibil cu piața internă în conformitate cu prevederile schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiţii în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014-2020). Proiectul a cărui valoare totală este de 73.000.651 de lei (inclusiv TVA) are o perioadă de implementare de 43 de luni, respectiv între 01.11.2017 și 31.05.2021

Valoarea ajutorului de stat care se acordă în cadrul proiectului este de 28.500.129 lei din care 24.225.110 lei (85%) contribuția Fondului European de Dezvoltare Regională, 3.705.016 lei reprezintă contribuția de la bugetul de stat (13%) și TVA aferent acestora în cuantum de 13.542.186,90 lei la care se adaugă contribuția Consiliului Județean Cluj, în valoare de 570.002 lei, reprezentând 2% cofinanțarea eligibilă a beneficiarului și cheltuielile neeligibile și TVA aferent. Contribuția CJ este asigurată din bugetul AIAIC.

Cererea de finanțare pentru proiectul echipamente  de detecție explozibil standard 3 de tip CTX a fost aprobată în 17 decembrie. Prin acest proiect se va asigura creșterea conectivității și mobilității zonei, prin mărirea numărului de pasagerilor care vor tranzita aeroportul.

Realizarea acestui proiect va contribui la îmbunătățirea condițiilor de securitate și de siguranță atât pentru pasageri și însoțitorii acestora, cât și pentru întreg personalul care își desfășoară activitatea in perimetrul aeroportului. Proiectul a cărui valoare totală este de 23.288.634 lei (inclusiv TVA) are o perioadă de implementare de 13 luni, respectiv între 01.08.2019 și 31.08.2020.

Valoarea eligibilă a proiectului este de 16.027.448 lei din care 13.623.331 lei (85%) reprezintă contribuție FEDR, 2.083.568 lei contribuția de la bugetul de stat (13%) și TVA aferent acestora, în cuantum de 3.713.693 lei, la care se adaugă contribuția CJ, de 320.548,97 lei, reprezentând 2% cofinanțarea eligibilă a beneficiarului și cheltuielile neeligibile și TVA aferent acestora. Contribuția CJ e asigurată din bugetul AIAIC.

Source link

Facebook Comments Box

Actualitate

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

Cosmin Ardelean

Published

on

Fabrica de șosete care îmbrăca România, pusă la pământ! Angajații în șomaj, istoria în ruine. Ce s-a întâmplat?

O veste tristă lovește inima industriei românești: Ciserom Sebeș, fabrica de șosete cu o istorie de aproape 100 de ani, a închis porțile. Odată, gigant în producția de ciorapi, cu o capacitate de 10 milioane de perechi pe an, Ciserom lasă în urmă 98 de angajați și o bucată din istoria economică a țării.

Fabrica, înființată de un german în 1927, a trecut prin vremuri grele și glorioase. Pentru generații întregi de români, Ciserom era mai mult decât un loc de muncă. Era un simbol, o identitate. Așa cum își amintește cu nostalgie un fost angajat, Mihai Petrescu: “Când se ieșea din schimb era o mare de oameni, ca furnicile, care se îndrepta spre oraș”.

Dar vremurile s-au schimbat. Decizii greșite, concurența acerbă și costurile ridicate au încetinit motoarele gigantului. “Producem o pereche de șosete cu 17 lei și o vindem cu 5 lei. Nu se poate continua așa”, a mărturisit noul proprietar, o firmă din Sibiu care a preluat Ciserom în 2024.

Concluzia a fost tragică: închiderea. Cei 98 de angajați, mulți aproape de pensie, se confruntă acum cu incertitudinea șomajului. Ciorapii Ciserom, odată mândria industriei românești, se vând la prețuri derizorii pentru a lichida stocurile: 3-5 lei perechea.

Tragedia fabricii Ciserom este un simptom al problemelor cu care se confruntă industria românească: supraviețuirea într-o piață globalizată, în care costurile de producție sunt o provocare constantă.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Actualitate

“Suntem tratați ca niște sclavi!” Angajații multinaționalelor din Cluj cer dreptate!

Cosmin Ardelean

Published

on

“Sclavie modernă” la multinaționalele din Cluj? Un angajat dezvăluie abuzuri și salarii de mizerie la Foundever!

Mitul Clujului prosper, cu joburi bine plătite la multinaționale, se destramă! Un angajat al companiei Foundever Cluj a rupt tăcerea și a dezvăluit realitatea dură din spatele ușilor închise: salarii de mizerie, abuzuri, discriminare și promisiuni deșarte.

Andrei (nume fictiv), care a lucrat șapte luni la Foundever, a câștigat în medie 2500 de lei, plus 500-600 de lei bonusuri. În februarie, a ajuns la suma de 2560 de lei, inclusiv orele de weekend și bonusul de performanță. “Salariul minim pe economie, atât am luat. Practic, am muncit pe gratis”, a declarat Andrei.

Promisiunile de bonusuri generoase s-au dovedit a fi doar praf în ochi. “Mi-au spus că aș putea lua încă 700 de lei brut. Dar bonusurile nu țineau de mine. Clienții nemulțumiți mă abuzau, îmi dădeau ratinguri negative și pierdeam bonusul”, a explicat tânărul.

Andrei a mai dezvăluit și practici ilegale legate de orele suplimentare și pauzele dintre ture. “Am lucrat 64 de ore de weekend și am primit doar două zile libere în timpul săptămânii. Practic, 2,7 lei pe oră. Între ture trebuiau să fie 12 ore pauză, dar am plecat seara și am revenit dimineața la muncă. Nu mi-au dat niciun document oficial”, a precizat el.

Tânărul a subliniat și diferențele salariale discriminatorii dintre angajații români și cei străini. “Croații și slovacii câștigă 5000-6000 de lei. Primesc bonusuri de bun venit și chirie. Noi, românii, nimic”, a afirmat Andrei.

Un expert contabil consultat a confirmat că Foundever a încălcat legea privind pauza de 12 ore între ture. “Legea prevede clar acest lucru. Dacă s-a întâmplat, e ilegal”, a declarat acesta.

Doru Șupeală, consultant de marketing și management, a îndemnat angajații abuzați să se organizeze și să apeleze la un avocat. “Să adune probe, să discute cu colegii, să contacteze un avocat și să reclame firma la ITM sau în instanță. Să lase recenzii negative pe platforme specializate și să vorbească cu presa”, a recomandat Șupeală.

La solicitare, Foundever a transmis un comunicat în care neagă acuzațiile și susține că respectă legislația muncii și oferă salarii competitive. “Nu există diferențe salariale pe bază de naționalitate, gen sau discriminare. Orele suplimentare sunt compensate conform legii, iar pauza dintre ture este de 8 ore, conform reglementărilor pentru programele în ture. Bonusurile de performanță sunt realiste, iar 75% dintre angajați le-au primit în februarie”, se arată în comunicat.

Rămâne de văzut dacă autoritățile vor demara o anchetă în acest caz și dacă alți angajați ai Foundever vor avea curajul să rupă tăcerea și să dezvăluie abuzurile la care sunt supuși.

Facebook Comments Box
Continue Reading

Economie

Vrei un job bine plătit? Clujul devine capitala angajărilor din România!

Cosmin Ardelean

Published

on

Clujul, aproape de un record istoric! Peste 289.000 de angajați – al doilea județ din țară după București!

Clujul continuă să fie un magnet pentru locuri de muncă, atingând un număr record de angajați! La sfârșitul lunii ianuarie 2025, județul avea 289.301 salariați, cu 2.292 mai mulți decât în decembrie 2024 și cu 5.406 mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit celor mai recente date ale Direcției Județene de Statistică Cluj, acest număr plasează județul pe locul doi în România, după București, care rămâne lider cu 1,1 milioane de salariați. Clujul este urmat de Timiș (271.661 de angajați), Brașov (204.501) și Ilfov (203.077).

La polul opus, cele mai puține locuri de muncă sunt în județele Giurgiu (42.397 de angajați) și Mehedinți (47.289).

Unde lucrează clujenii?

Domeniul serviciilor domină piața muncii din Cluj, cu 202.579 de angajați, fiind devansat doar de București. Industria și construcțiile au și ele un număr considerabil de salariați, cu 83.987 de persoane active în aceste sectoare.

În toată România, la începutul anului 2025, erau înregistrați 5.779.312 salariați, iar Clujul continuă să fie unul dintre motoarele economiei naționale.

Se îndreaptă orașul spre o nouă eră economică? Ce impact va avea această creștere asupra pieței muncii și a salariilor?

Facebook Comments Box
Continue Reading

Cele mai citite